Bible Universe » Bible Study Guides

separator

Semnul fiarei.

Semnul fiarei.
Un num─âr tatuat, un cip sub piele sau ceva mai subtil? Este una dintre cele mai gre┼čit interpretate profe┼úii din toat─â Biblia - este at├ót de important s─â ├«n┼úelegem corect acest subiect. Dar studiind semnul fiarei, trebuie s─â trat─âm c├óteva aspecte foarte sensibile, spun├óndu-le pe nume ┼či specific├óndu-le. Nu este un lucru popular azi, dar trebuie s─â fim fermi, deoarece Dumnezeu ├Ä┼či iube┼čte poporul ┼či dore┼čte ca el s─â ┼čtie adev─ârul. Acest mesaj nu este al nostru, ci al lui Isus. ┼×i av├ónd ├«n fa┼ú─â moartea ve┼čnic─â pentru cei care accept─â semnul, ar fi o crim─â s─â nu-L ajut─âm s─â transmit─â acest mesaj. Aceast─â lec┼úie ar trebui probabil prefa┼úat─â cu un avertisment de genul: "DIAVOLUL NU VREA CA TU S─é CITE┼×TI ┼×I S─é TERMINI ACEST GHID DE STUDIU." A┼ča c─â te rog cite┼čte Apocalipsa 13:1-8, 14:9-12, ┼či 16-18 ┼či roag─â-te pentru ca Duhul Sf├ónt s─â-┼úi acorde o inim─â sincer─â ┼či ├«n┼úeleg─âtoare ├«nainte ca s─â porne┼čti ├«n acest studiu.

O recapitulare urgent─â
Am ├«nv─â┼úat din ghidul de studiu num─ârul 2 c─â un conflict enorm se afl─â ├«n derulare ├«ntre Dumnezeu ┼či diavol. De-a lungul secolelor, acest conflict s-a accentuat de c├ónd Lucifer, cel mai puternic ├«nger din paradis, s-a r─âzvr─âtit ├«mpotriva lui Dumnezeu. Cu ├«ngerii care l-au urmat a ├«ncercat s─â-L ├«nving─â pe Dumnezeu ┼či s─â preia controlul universului. Dumnezeu ┼či ├«ngerii credincio┼či nu au avut de ales dec├ót s─â-l dea afar─â pe Lucifer ┼či pe ├«ngerii lui din paradis. Lucifer, care a devenit cunoscut ca diavolul sau Satana, a fost furios. Hot─âr├órea lui de a-L distruge pe Dumnezeu ┼či de a controla universul s-a m─ârit cu trecerea fiec─ârui an. Uluitor dar el a c├ó┼čtigat sprijinul marii majorit─â┼úi a oamenilor de pe p─âm├ónt ├«n r─âzvr─âtirea sa. Domnul de asemenea caut─â loialitatea ┼či sprijinul oamenilor, dar ├«i las─â pe to┼úi s─â aleag─â. Cur├ónd orice persoan─â de pe p─âm├ónt va fi de partea lui Satana sau a lui Dumnezeu. Lupta final─â dintre Satana ┼či Dumnezeu se afl─â ├«n fa┼úa noastr─â, ┼či este descris─â ├«n cartea Apocalipsei. Aceast─â carte scoate ├«n eviden┼ú─â faptul c─â Dumnezeu are o emblem─â, sau un semn, care va identifica poporul Lui. Satana de asemenea are o emblem─â, sau un semn, care ├«i va identifica pe cei care ├«l sprijin─â. Ca de obicei, Satana va lucra printr-o putere p─âm├ónteasc─â (simbolizat─â ├«n Apocalipsa printr-o fiar─â) ca s─â-┼či impun─â semnul. Acest ghid de studiu va descoperi semnul fiarei, pe care ├«l va primi fiecare persoan─â ce se va pierde la timpul sf├ór┼čitului. Dac─â nu ┼čtii care este "semnul" lui, cum ai putea evita s─â-l prime┼čti?
Apocalipsa, capitolul 13 ne ofer─â 11 caracteristici identificabile ale fiarei.
Apocalipsa, capitolul 13 ne ofer─â 11 caracteristici identificabile ale fiarei.

1. Pentru a ┼čti ce este "semnul", trebuie mai ├«nt├ói s─â identific─âm fiara. Cum descrie Biblia fiara?

R─âspunde┼úi:   Apocalipsa 13:1-8, 16-18 ne ofer─â 11 caracteristici identificabile. Sunt enumerate mai jos:

A. Se ridic─â din mare (versetul 1).

B. Compus─â din cele patru fiare din Daniel capitolul 7 (versetul 2).

C.Balaurul ├«i d─â putere ┼či autoritate (versetul 2).

D. Prime┼čte o ran─â mortal─â (versetul 3).

E. Rana mortal─â se vindec─â (versetul 3).

F. Putere politic─â solid─â (versetele 3, 7).

G. Putere religioas─â solid─â (versetele 3, 8).

H.Vinovat─â de blasfemie (versetele 1, 5, 6).

I. Se lupt─â ┼či ├«i ├«nfr├ónge pe sfin┼úi (versetul 7).

J. Conduce timp de 42 de luni (versetul 5).

K. Are un num─âr misterios666 (versetul 18).

V─â sun─â unele dintre aceste puncte familiar? Desigur! Am descoperit multe dintre ele mai devreme atunci c├ónd am studiat despre Antihrist ├«n Daniel capitolul 7."Fiara" din Apocalipsa 13 este pur ┼či simplu alt nume pentru "Antihrist," despre care am aflat ├«n Daniel 7 c─â este papalitatea.

Profe┼úiile din Daniel ┼či Apocalipsa vorbesc adesea despre acela┼či lucru ca ┼či profe┼úiile anterioare, dar de fiecare dat─â se adaug─â noi caracteristici pentru a face profe┼úiile c├ót mai clare. A┼čadar, a┼čteapt─â-te s─â ├«nve┼úi c├óteva lucruri noi despre Antihrist din acest Ghid al Studiului. Acum, hai s─â trat─âm, unul c├óte unul, cele 11 puncte care ne descriu fiara.

A. Se va ridica din mare (Apocalipsa 13:1).
Marea (sau apa) în profeţie se referă la oameni, sau la o zonă populată

(Apocalipsa 17:15). Deci fiara sau Antihristul, se va ridica din mijlocul na┼úiunilor existente ale lumii cunoscute pe atunci. Papalitatea, a┼ča cum ┼čtim cu to┼úii, va ap─ârea ├«n Europa de vest, a┼ča c─â acest lucru se potrive┼čte ├«n acest aspect.

O explicaţie
├Än armonie cu porunca Lui Dumnezeu de a respecta to┼úi oamenii (1 Petru 2:17), facem o pauz─â aici pentru a recunoa┼čte papalitatea pentru multele ei fapte bune si activit─â┼úi. Spitalele ei, orfelinatele, grija pentru s─âraci, casele pentru mamele singure ┼či grija pentru b─âtr├óni, sunt universal apreciate. Ea poate fi sincer laudat─â pentru multe lucruri. Dar, ca toate celelalte organiza┼úii, a f─âcut ┼či gre┼čeli. Dumnezeu ne descoper─â unele dintre gre┼čeli ├«n Apocalipsa. Domnul, care binecuv├ónteaz─â ┼či consoleaz─â, trebuie c├óteodat─â s─â pedepseasc─â ┼či s─â corecteze. V─â rog ruga┼úi Duhul Sf├ónt al Lui s─â v─â vorbeasc─â ├«n timp ce studia┼úi acest subiect crucial.


B. Va fi un amalgam al celor patru fiare din Daniel capitolul 7 (Apocalipsa 13:2).

Studiaz─â compara┼úia de mai jos pentru a vedea cum se potrive┼čte totul:

Apocalipsa capitolul 13
BabilonFiara cu chip de leu(vs. 4)"Gura unui leu" (vs. 2)
Medo-PersiaFiara cu chip de urs(vs.5)"Picioarele unui urs" (vs.2)
GreciaFiara cu chip de leopard (vs. 6)"Asem─ân─âtor unui leopard" (vs. 2)
RomaFiara cu zece coarne (vs. 7)"Având...zece coarne" (vs. 1)


Cele patru fiare din Daniel 7 sunt descrise ca f─âc├ónd parte din Antihrist, sau din fiar─â, pentru c─â papalitatea a incorporat credin┼úe p─âg├óne ┼či practici din toate cele patru ├«mp─âr─â┼úii. Le-a ├«mbr─âcat ├«n ve┼čminte spirituale ┼či le-a ├«mpr─â┼čtiat ├«n lume ca ├«nv─â┼ú─âtur─â cre┼čtin─â. Iat─â una dintre multele declara┼úii de baz─â din istorie: "├Äntr-o anume m─âsur─â, ea (papalitatea) a copiat organiza┼úia sa de la imperiul roman, a p─âstrat ┼či a fructificat intui┼úia filosofic─â a lui Socrate, Plato ┼či Aristotel, a ├«mprumutat at├ót de la barbari c├ót ┼či de la imperiul roman bizantin, dar ├«ntotdeauna a r─âmas ea ├«ns─â┼či, rezum├ónd bine toate urmele trasate din surse externe." 1 Acest punct i se potrive┼čte cu des─âv├ór┼čire papalit─â┼úii.

C. Fiara trebuie s─â ├«┼či primeasc─â puterea, tronul (capitala), ┼či autoritatea de la balaur (Apocalipsa 13:2).
Pentru a identifica balaurul, s─â mergem la Apocalipsa capitolul 12, unde biserica lui Dumnezeu din timpul din urm─â este ilustrat─â ca o femeie curat─â. ├Än profe┼úie, femeia curat─â reprezint─â poporul adev─ârat al lui Dumnezeu sau biserica (Ieremia 6:2 Isaia 51:16). (├Än ghidul de studiu 23, vom prezenta un studiu detaliat al bisericii din timpul din urm─â a lui Dumnezeu din Apocalipsa capitolul 12. Ghidul de studiu num─ârul 22 explic─â Apocalipsa capitolele 17 ┼či 18, unde bisericile dec─âzute sunt simbolizate printr-o mam─â decazut─â ┼či fiicele ei dec─âzute.) Femeia curat─â este descris─â ca fiind ├«ns─ârcinat─â ┼či pe punctul de a na┼čte. Balaurul st─â ghemuit aproape, sper├ónd s─â-i "m─ân├ónce" bebelu┼čul la na┼čtere. ├Än orice caz, c├ónd copilul se na┼čte, El Se fere┼čte de balaur, ├Ä┼či ├«ndepline┼čte misiunea, ┼či pe urm─â Se ridic─â la cer. Evident, bebelu┼čul este Isus, pe care Irod a ├«ncercat s─â-L distrug─â, omor├ónd to┼úi bebelu┼čii din Betleem (Matei 2:16). A┼ča c─â balaurul reprezint─â Roma pag├ón─â, al c─ârei rege era Irod. Puterea din spatele complotului lui Irod era, bine ├«n┼úeles, diavolul (Apocalipsa 12:7-9). Satana ac┼úioneaz─â prin diferite guverne pentru a-┼či ├«ndeplini lucrarea lui ur├ót─â├«n acest caz, Roma p─âg├ón─â.

Vom men┼úiona doar dou─â referiri din istorie care s─â ne ajute, de┼či sunt multe: (1) "Biserica roman─â...s-a a┼čezat singur─â ├«n locul imperiului roman mondial a c─ârui continuare actual─â ┼či este. ...Papa...este succesorul lui Cezar."

2 (2) "M─ârea┼úa biseric─â catolic─â a fost pu┼úin mai mult dec├ót imperiul roman botezat. Roma a fost at├ót transformat─â c├ót ┼či convertit─â. Chiar capitala vechiului imperiu a devenit capitala imperiului cre┼čtin. Serviciul lui Pontifex Maximus a continuat cu cel al Papei."

3A┼ča c─â ┼či ├«n acest aspect lucrurile se potrivesc ├«n dreptul papalit─â┼úii. ┼×i-a primit capitala ┼či puterea de la Roma p─âg├ón─â.

D. Va primi o ran─â de moarte (Apocalipsa 13:3).
Rana de moarte a fost cauzat─â atunci c├ónd generalul lui Napoleon, Alexandre Berthier a intrat ├«n Roma ┼či l-a luat pe Papa Pius al VI-lea captiv ├«n februarie 1798. Napoleon a decretat ca la moartea papei, papalitatea s─â ├«nceteze. Papa a murit ├«n Fran┼úa ├«n august 1799. "Jum─âtate din Europa a crezut...c─â f─âr─â Papa, papalitatea va muri."

4 Deci ┼či acest punct ├«i corespunde papalit─â┼úii.

E. Rana de moarte urma s─â se vindece ┼či ├«ntreaga lume urma s─â-┼či aduc─â omagiile fiarei (Apocalipsa 13:3).
De c├ónd s-a vindecat, puterea papalit─â┼úii a crescut ┼či s-a m─ârit p├ón─â ce a ajuns ca ast─âzi s─â fie una dintre cele mai puternice organiza┼úii politico-religioase si centre de influen┼ú─â din lume. Malachi Martin, membru des─âv├ór┼čit al Vaticanului ┼či un expert ├«n spionaj, dezv─âluie urm─âtoarele lucruri ├«n cea mai bine v├óndut─â carte a sa.

The Keys of This Blood (Cheile acestui sânge)
5 (numerele paginilor în paranteze):

DESPRE PAPA:
Este la fel de hot─âr├ót s─â fie conduc─âtorul lumii, precum a fost Constantin ├«n vremea sa (49). Este protejat de patru guverne (120). Este cea mai cunoscut─â persoan─â a secolului XX (123). Este prieten personal cu liderii a 91 de ┼ú─âri (490). Popula┼úia lumii este ├«n viziunea sa preg─âtit─â pentru un puternic guvern moral cu control al lumii ├«ntregi (160). ┼×aisprezece mii de jurnali┼čti au acoperit vizita sa ├«n America (490).

DESPRE PAPALITATE:
Ambasadorul Americii spune c─â Vaticanul este f─âra ├«ndoial─â ca un "post de ascultare" (120). Vaticanul ┼čtie de s├ómb─ât─â ce se va ├«nt├ómpla luni oriunde ├«n lume (439). Structura papal─â este deja preg─âtit─â pentru domina┼úia ├«ntregii lumi. (143).

Evident, rana este vindecat─â ┼či ochii na┼úiunilor sunt asupra Vaticanului, astfel c─â ┼či acest punct i se potrive┼čte ├«n dreptul papalit─â┼úii.



F. Va deveni o puternic─â putere politic─â. (Apocalipsa 12:3, 7).
Vezi punctul E de mai sus.

G. Va deveni o foarte puternică organizaţie religioasă (Apocalipsa 13:3, 8).
Vezi punctul E de mai sus.

H. Va fi vinovat─â de blasfemie (Apocalipsa 13:5, 6).
Papalitatea este vinovată de blasfemie pentru că preoţii ei pretind că iartă păcatele, iar Papa pretinde a fi Hristos.

I. Se vor lupta cu sfin┼úii ┼či ├«i vor persecuta (Apocalipsa 13:7).
Papa chiar a persecutat ┼či a distrus milioane de sfin┼úi ├«n timpul evului mediu.

J. Va domni timp de 42 de luni (Apocalipsa 13:5).
Papalitatea a domnit timp de 42 de luni profetice, care echivaleaz─â cu 1260 anide la 538-1798 d. H.

Punctele de la H la J de asemenea i se potrivesc foarte clar papalităţii.

Le-am dezb─âtut doar pe scurt aici pentru c─â sunt dezvoltate mai larg ├«n Ghidul de Studiu num─ârul 15, ├«ntrebarea 8, punctele E, G, ┼či H.

K. Urma s─â aib─â misteriosul num─âr 666 (Apocalipsa 13:18).
Acest verset spune, "Este un num─âr de om," ┼či Apocalipsa 15:2 spune c─â este "num─ârului numelui ei." Ce persoan─â o ai ├«n minte atunci c├ónd te g├ónde┼čti la papalitate? Firesc cu to┼úii ne g├óndim la Papa. Care este numele s─âu oficial? Iat─â un citat catolic: "Titlul papei Romei este "Vicarius Filii Dei" (Rom├ón─â: "Preot al Fiului lui Dumnezeu").6

Malachi Martin, ├«n The Keys of This Blood (Cheile Acestui S├ónge), folose┼čte acela┼či titlu pentru pap─â ├«n paginile 114, 122. O not─â de subsol pentru Apocalipsa 13:18 ├«n ni┼čte versiuni [Catolice] Douay ale Bibliei declar─â, "Num─ârul literelor numelui s─âu trebuie s─â formeze acest num─âr." Observa┼úi schema din dreapta, care ne arat─â ce se ├«nt├ómpl─â atunci c├ónd adun─âm valoarea numerelor romane a literelor din nume.

Din nou, papalitatea se identific─â ┼či ├«n acest punct. Fiara cu "semnul" este papalitatea. Nici o alt─â putere din istorie nu se poate potrivi acestor puncte descrise de Dumnezeu. Acum c─â am identificat fiara, ├«i putem afla semnul, sau simbolul autorit─â┼úii sale. Dar mai ├«nt├ói, s─â ne uit─âm la semnul autorit─â┼úii lui Dumnezeu.

1Andre Retif, The Catholic Spirit (Spiritul Catolic), trans. de Dom Aldhelm Dean, Vol. 88 din Enciclopedia Catolicismului Secolului XX (New York, Hawthorne Books, 1959),p. 85.

2Adolf Harnack, What is Christianity? (Ce este Cre┼čtinismul?) trans. de Thomas Bailey Saunders (New York: Putnam, edi┼úia a 2-a, rev., 1901), p. 270.

3Alexander Clarence Flick, The Rise of Mediaeval Church (Cre┼čterea Bisericii Medievale) (retip─ârit: New York, Burt Franklin, 1959), pp. 148, 149.

4Joseph Rickaby, "Papalitatea modern─â," Cursuri de Istorie a Religiei, Cursul 24, (London: Catholic Truth Society, 1910), p. 1.

5(New York, Simon & Schuster, 1990)

6"Răspunsuri la întrebările cititorilor" Our Sunday Visitor, Nov. 15, 1914.

Sabatul este semnul, sau simbolul puterii lui Dumnezeu.
Sabatul este semnul, sau simbolul puterii lui Dumnezeu.

2. Care este semnul sau simbolul autorităţii lui Dumnezeu?

"Le-am dat ┼či Sabatele mele, s─â fie ca un semn ├«ntre Mine ┼či ei, pentruca s─â ┼čtie c─â Eu s├«nt Domnul, care-i sfin┼úesc ." Ezechiel 20:12. "Aceasta va fi ├«ntre Mine ┼či copiii lui Israel un semn ve┼čnic; c─âci ├«n ┼čase zile a f─âcut Domnul cerurile ┼či p─âm├óntul." Exodul 31:17.

R─âspunde┼úi:   Dumnezeu declar─â ├«n textele de mai sus c─â El ne-a dat Sabatul S─âu ca un semn glorios al puterii Sale de a crea ┼či de a ne sfin┼úii (converti ┼či salva). ├Än Biblie cuvintele sigiliu, semn, simbol ┼či indiciu sunt folosite cu posibilitatea de a se schimba ├«ntre ele.7

Semnul lui Dumnezeu, Sabatul, reprezint─â puterea Sa sf├ónt─â de a conduce ├«n calitate de Salvator ┼či Creator. Apocalipsa 7:1-3 spune c─â va fi scris pe frun┼úile (min┼úileEvrei 10:16) copiilor S─âi. Va ├«nsemna c─â ei sunt ai Lui ┼či c─â au caracterul S─âu. Evrei 4:4-10 confirm─â aceasta, spun├ónd c─â atunci c├ónd intr─âm ├«n odihna Lui (primim m├óntuirea) ar trebui s─â sfin┼úim Sabatul zilei a ┼čaptea ca un simbol, sau semn al m├óntuirii. Adev─ârata p─âstrare a Sabatului ├«nseamn─â c─â o persoan─â ┼či-a predat via┼úa Domnului Isus Hristos ┼či este dispus─â s─â-L urmeze oriunde o va conduce El.

├Äntruc├ót simbolul sau semnul autorit─â┼úii ┼či puterii lui Dumnezeu este ziua Sa sf├ónt─â de Sabat, se pare c─â simbolul sau semnul celui care vrea s─â-I ia locul lui Dumnezeufiaras-ar putea de asemenea s─â implice o zi sf├ónt─â. S─â vedem dac─â este a┼ča.

7(Compar─â Geneza 17:11 cu Romani 4:11 ┼či Apocalipsa 7:3 cu Ezechiel 9:4.)

Duminica, drept zi sfântă este semnul sau simbolul fiarei ca autoritate.
Duminica, drept zi sfântă este semnul sau simbolul fiarei ca autoritate.

3. Care spune papalitatea c─â este simbolul sau semnul ei de autoritate?

R─âspunde┼úi:   Observa┼úi urm─âtoarea sec┼úiune dintr-un catehism catolic:

"Întrebare: Aveţi vreo altă cale de a dovedi că Biserica are puterea de a institui sărbători ca porunci?"

"R─âspuns: Dac─â nu ar fi avut asemenea putere, nu ar fi putut face aceste lucruri cu care to┼úi oamenii religio┼či moderni sunt de acord
cu eanu ar fi putut ├«nlocui respectarea duminicii, prima zi a s─âpt─âm├ónii, cu respectarea s├ómbetei, a ┼čaptea zi, o schimbare pentru care nu exist─â vreo autoritate a Scripturii."8

Deci, papalitatea spune aici c─â a schimbat Sabatul cu duminica ┼či c─â practic toate bisericile au acceptat noua zi sf├ónt─â. Astfel, papalitatea pretinde c─â duminica drept zi sf├ónt─â reprezint─â semnul sau simbolul puterii ┼či autorit─â┼úii sale.

8Stephen Keenan, A Doctrinal Catechism Un catehism dogmatic [FRS No. 7.], (3rd American ed., rev.: New York, Edward Dunigan & Bro., 1876), p. 174.

Schimbarea Sabatului cu duminica implic─â modificarea legii lui 
Dumnezeu - o problem─â foarte serioas─â.
Schimbarea Sabatului cu duminica implic─â modificarea legii lui Dumnezeu - o problem─â foarte serioas─â.

4. A prezis Dumnezeu o asemenea schimbare în Scriptură?

R─âspunde┼úi:   Da! ├Än descrierea Antihristului din Daniel 7:25, Dumnezeu a spus c─â "se va ├«ncumata s─â schimbe vremile ┼či legea."

A. Cum a încercat papalitatea să schimbe legea lui Dumnezeu?
├Än trei feluri diferite: ├Än catehismele ei a (1) omis a doua porunc─â ├«mpotriva ├«nchin─ârii la chipuri, ┼či (2) a scurtat-o pe cea de-a patra porunc─â (Sabatul), din 94 de cuvinte la doar opt. Porunca Sabatului (Exodul 20:8-11) specific─â clar Sabatul ca a ┼čaptea zi a s─âpt─âm├ónii. Schimbat─â de papalitate, porunca este scris─â astfel: "Adu-┼úi aminte s─â sfin┼úe┼čti ziua Sabatului." Scris─â astfel, se poate referi la orice zi. ┼×i, ├«n cele din urm─â, ea (3) a ├«mp─âr┼úit porunca a zecea ├«n dou─â porunci.

B. Cum a încercat papalitatea să schimbe vremurile lui Dumnezeu?
├Än dou─â feluri: (1) A schimbat timpul Sabatului din ziua a ┼čaptea ├«n prima zi. (2) De asemenea a schimbat "cronometrarea" lui Dumnezeu cu privire la ├«nceperea ┼či ├«nchiderea orelor de Sabat. ├Än loc de socotirea zilei de Sabat de la apusul de soare de vineri sear─â p├ón─â la apusul de soare de s├ómb─ât─â seara a┼ča cum a poruncit Dumnezeu (Leviticul 23:32), ea a adoptat obiceiul p─âg├ónilor romani de a socoti ziua de la miezul nop┼úii de s├ómb─ât─â sear─â p├ón─â la miezul nop┼úii de duminic─â sear─â. Dumnezeu a prezis c─â aceste "schimb─âri" vor fi ├«ncercate de fiar─â, sau Antihrist .

Observaţi următoarea parte dintr-un catehism catolic:

"Întrebare: Care este ziua Sabatului?

Răspuns:Sâmbăta este ziua Sabatului.

Întrebare: De ce sărbătorim duminica în loc de sâmbătă?

Răspuns: Sărbătorim duminica în loc de sâmbătă pentru că biserica catolică a transferat solemnitatea sâmbetei duminicii." 9

Iat─â o alt─â declara┼úie catolic─â: "Biserica este deasupra Bibliei ┼či aceast─â schimbare a s─ârb─âtoririi Sabatului din s├ómb─ât─â ├«n duminic─â este dovada pozitiv─â a acestui adev─âr." 10

Papalitatea spune în aceste referinţe că schimbarea cu succes din sărbătorirea Sabatului în venerarea duminicii este dovada că autoritatea ei este mai mare, sau "deasupra," Scripturii.

9Peter Geiermann, The Convert's Catechism of Catholic Doctrine Catehismul convertitului la doctrina catolic─â (St. Louis, B. Herder Book Co., 1957 ed.), p. 50.

10The Catholic Record (London, Ontario, Canada, Sept. 1, 1923).

Papalitatea a schimbat Sabatul în duminică.
Papalitatea a schimbat Sabatul în duminică.

5. Cum ar putea cineva îndrăzni să schimbe ziua sfântă a lui Dumnezeu?

R─âspunde┼úi:   ├Äntreb─âm papalitatea: "Chiar a┼úi schimbat Sabatul ├«n duminic─â?"

Ea r─âspunde, "Da, l-am schimat. Este simbolul, sau semnul nostru de autoritate ┼či putere."

Întrebăm: "Cum de v-aţi putut măcar gândi să faceţi acest lucru?"

Este o întrebare potrivită. Dar întrebarea pe care papalitatea le-o pune oficial protestanţilor este chiar mai potrivită.

Vă rog să o citiţi cu atenţie:

"├Ämi ve┼úi spune c─â s├ómb─âta a fost Sabatul evreiesc, dar c─â Sabatul cre┼čtin a fost schimbat ├«n duminic─â. Schimbat! dar de cine? Cine are autoritate s─â schimbe o porunc─â clar─â a Atotputernicului Dumnezeu? C├ónd Dumnezeu a vorbit ┼či a spus, S─â sfin┼úi┼úi ziua a ┼čaptea, cine va ├«ndr─âzni s─â spun─â, Nu, po┼úi s─â lucrezi ┼či s─â faci tot felul de lucr─âri p─âm├ónte┼čti ├«n ziua a ┼čaptea dar va trebui s─â sfin┼úi┼úi prima zi ├«n schimb?

Aceasta este o ├«ntrebare foarte important─â, la care nu ┼čtiu cum pute┼úi r─âspunde. Sunte┼úi protestant ┼či m─ârturisi┼úi c─â v─â conduce┼úi numai ┼či numai dup─â Biblie ┼či totu┼či ├«ntr-o problem─â a┼ča de important─â ca respectarea unei zile din ┼čapte ca zi sf├ónt─â, sunte┼úi ├«mpotriva literii clare a Bibliei, ┼či a┼čeza┼úi o alt─â zi ├«n locul celei poruncite de Biblie. Porunca de a sfin┼úi ziua a ┼čaptea este una dintre cele zece porunci crede┼úi c─â toate celelalte nou─â sunt ├«nc─â obligatorii cine v-a dat vou─â autoritatea de a v─â atinge de cea de-a patra? Dac─â sunte┼úi consecvent cu propriile principii, dac─â urma┼úi ├«ntr-adev─âr Biblia ┼či numai Biblia, ar trebui s─â fi┼úi ├«n stare s─â aduce┼úi dovezi i c├óteva fragmente din Noul Testament ├«n care aceast─â a patra porunc─â este schimbat─â ├«n mod inten┼úionat." 11

11Library of Christian Doctrine Biblioteca Doctrinei Cre┼čtine: De ce nu sfin┼úi┼úi Ziua Sabatului? (London: Burns and Oates, Ltd.), pp. 3, 4.

├Än mod tragic, at├ót catolicismul c├ót ┼či protestantismul sunt vinovate ├«n fa┼úa barei de judecat─â a cerului pentru respingerea Sabatului sf├ónt al lui Dumnezeusemnul S─âu sacru de identificare.

Conduc─âtorii religio┼či care ignor─â Sabatul Sf├ónt al lui Dumnezeu vor avea de ├«nfruntat m├ónia Sa.
Conduc─âtorii religio┼či care ignor─â Sabatul Sf├ónt al lui Dumnezeu vor avea de ├«nfruntat m├ónia Sa.

6. Ce avertiz─âri solemne ne-a dat Dumnezeu cu privire la legea Sa ┼či la semnul S─âu?

R─âspunde┼úi:   A. Dumnezeu ├«i avertizeaz─â pe conduc─âtorii religio┼či ca s─â nu-i fac─â pe oameni s─â g─âseasc─â o piatr─â de poticnire, consider├ónd c─â unele porunci nu conteaz─â. (Maleahi 2:7-9). De exemplu, unii pastori ├«nva┼ú─â c─â, "Nu conteaz─â ce zi sfin┼úe┼čti."

B. Dumnezeu îi avertizează pe oamenii care vor ca pastorii lor să le predice basme plăcute în loc de adevărul despre legea Sa (Isaia 30:9, 10).

C. Dumnezeu ├«i avertizeaz─â pe oameni s─â nu-┼či ├«mpietreasc─â inima fa┼ú─â de adev─ârul legii Sale (Zaharia 7:12).

D. Dumnezeu îi avertizează pe oamenii care spun că se păre "ciudat" să ţină legea lui Dumnezeucum ar fi Sabatul, de exemplu (Osea 8:12).

E. Dumnezeu declar─â c─â schimb─ârile, tragediile, problemele ┼či necazurile p─âm├óntului vin pentru c─â oamenii refuz─â s─â urmeze legea Sa┼či c─â au ├«ncercat chiar s─â o schimbe (Isaia 24:4-6).

F. Dumnezeu ├«i avertizeaz─â pe conduc─âtorii religio┼či care refuz─â s─â predice profe┼úiile timpului sf├ór┼čitului (Isaia 29:10, 11).

G. Dumnezeu ├«i avertizeaz─â cu solemnitate pe conduc─âtorii care ├«nva┼ú─â c─â nu exist─â nici o diferen┼ú─â ├«ntre lucrurile sacre (cum ar fi Sabatul sf├ónt al lui Dumnezeu) ┼či lucrurile obi┼čnuite (cum ar fi duminica) c─â vor avea de ├«nfruntat m├ónia Sa (Ezechiel 22:26, 31).

Fruntea este un simbol al minţii.
Oamenii vor fi însemnaţi pe frunte prin respectarea duminicii ca zi sfântă.
Fruntea este un simbol al minţii. Oamenii vor fi însemnaţi pe frunte prin respectarea duminicii ca zi sfântă.

7. Apocalipsa 13:16 spune că oamenii vor primi semnul fiarei pe frunte sau pe mână. Ce înseamnă aceasta?

R─âspunde┼úi:   Fruntea reprezint─â mintea (Evrei 10:16). O persoan─â va fi ├«nsemnat─â pe frunte datorit─â deciziei de a ┼úine duminica drept zi sf├ónt─â. M├óna este simbolul muncii (Eclesiastul 9:10). O persoan─â va fi ├«nsemnat─â pe m├ón─â datorit─â muncii pe care o va face ├«n Sabatul sf├ónt al lui Dumnezeu sau datorit─â accept─ârii legilor duminicale pentru motive practice (serviciu, familie, etc.).

Semnul, sau simbolul, at├ót pentru Dumnezeu c├ót ┼či pentru fiar─â le va fi invizibil oamenilor. ├Än esen┼ú─â, te vei ├«nsemna singur prin acceptarea fie a semnului sau a simbolului lui Dumnezeu, Sabatul, sau a semnului fiarei, duminica. De┼či invizibil oamenilor, Dumnezeu va ┼čti fiecare ce semn poart─â (2 Timotei 2:19).

Dumnezeu le cere copiilor Săi să nu mai calce în picioare ziua Sa cea sfântă.
Dumnezeu le cere copiilor Săi să nu mai calce în picioare ziua Sa cea sfântă.

8. Conform cu Isaia 58:1, 13, 14, ce mesaj decisiv le transmite Dumnezeu copiilor Săi în ultimele zile?

" Strig─â ├«n gura mare, nu te opri! ├Änal┼ú─â-┼úi glasul ca o tr├ómbi┼ú─â, ┼či veste┼čte poporului Meu nelegiurile lui." "Dac─â ├«┼úi vei opri piciorul ├«n ziua Sabatului, ca s─â nu-┼úi faci gusturile tale ├«n ziua Mea cea sf├ónt─â; dac─â Sabatul va fi desf─âtarea ta, ... Atunci te vei putea desf─âta ├«n Domnul." Isaia 58:1, 13, 14.

R─âspunde┼úi:   El spune, arat─â-i "poporului Meu" c─â el (probabil nevinovat) p─âc─âtuie┼čte deoarece, calc─â ├«n picioare ziua Mea cea sf├ónt─â, ┼či cere-i s─â ├«nceteze s─â mai ├«ncalce Sabatul Meu ca s─â-l pot binecuv├ónta. Vorbe┼čte tare ca s─â te aud─â!

Observa┼úi c─â al treilea ├«nger din Apocalipsa 14:9-12, care aduce solia despre semnul fiarei, vorbe┼čte tot cu o voce tare (versetul 9). Solia este prea important─â pentru a fi tratat─â ca obi┼čnuit─â. Este o problem─â de via┼ú─â ┼či de moarte. Domnul Isus declar─â c─â oile Sale, sau copiii S─âi, ├Äl vor urma c├ónd ├Äi va chema. (Ioan 10:16, 27).

Când se vor da legi ce vor obliga închinarea la duminică, aceia care se vor supune, vor primi semnul fiarei.
Când se vor da legi ce vor obliga închinarea la duminică, aceia care se vor supune, vor primi semnul fiarei.

9. Au oamenii care venerează duminica (drept zi sfântă ) semnul fiarei acum?

R─âspunde┼úi:   Nu! Nimeni nu va avea semnul fiarei p├ón─â c├ónd respectarea duminicii nu va deveni o problem─â impus─â de lege. ├Än timpul acela (chiar ├«nainte), aceia care se hot─âr─âsc s─â urmeze falsele doctrine ale fiarei ┼či s─â venereze duminica (falsa zi sf├ónt─â a fiarei) vor primi semnul fiarei.

Aceia care ├Äl urmeaz─â pe Domnul Isus ┼či ascult─â adev─ârul S─âu, vor sfin┼úi ziua Lui de Sabat ┼či vor primi semnul S─âu. Aceia care se a┼čteapt─â s─â refuze semnul fiarei ├«n viitor pot p─â┼či sub stindardul Domnului Isus chiar de acum. Puterea Sa este la ├«ndem├óna acelora care-L ascult─â (Fapte 5:32). F─âr─â El, nu putem face nimic (Ioan 15:5). Cu El, toate lucrurile sunt cu putin┼ú─â (Marcu 10:27).

Doar cei care au semnul lui Dumnezeu, sau simbolul, pe frunţile lor, vor intra în ceruri.
Doar cei care au semnul lui Dumnezeu, sau simbolul, pe frunţile lor, vor intra în ceruri.

10. Conform cu cartea Apocalipsei, pe cine anume a v─âzut Ioan ├«n ├«mp─âr─â┼úia ve┼čnic─â a lui Dumnezeu?

R─âspunde┼úi:   R─âspunsul este ├«ntreit ┼či foarte clar:

A. Aceia care au semnul lui Dumnezeu sau simbolul Său (Sabatul Lui), pe frunţile lor (Apocalipsa 7:3).

B. Aceia care au refuzat s─â se identifice cu fiara sau cu chipul ei ┼či care au refuzat s─â aib─â semnul sau numele s─âu pe frun┼úile lor (Apocalipsa 15:2).

C. Oamenii careast─âzi ┼či pentru ve┼čnicie├Äl urmeaz─â pe Domnul Isus oriunde ├«i conduce, au ├«ncredere deplin─â ├«n El ├«n toate lucrurile (Apocalipsa 14:4). Nu exist─â alt─â cale.

Ascultarea de Isus trebuie s─â includ─â p─âstrarea zilei a ┼čaptea a Sabatului S─âu sf├ónt.
Ascultarea de Isus trebuie s─â includ─â p─âstrarea zilei a ┼čaptea a Sabatului S─âu sf├ónt.

11. Ce le spune Domnul Isus oamenilor ast─âzi?

"Cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii." Ioan 8:12.

R─âspunde┼úi:   Ce promisiune fantastic─â! Daca ├Äl vom urma pe El, nu vom sf├ór┼či ├«n ├«ntuneric ci vom avea, ├«n schimb, minunatul adev─âr.

Nimic nu poate fi mai pasionant!

Mai mult, urm├óndu-L pe El ┼či p─âzindu-I Sabatul va a┼čeza semnul lui Dumnezeu pe frun┼úile noastre ┼či ne va proteja de pl─âgile cutremur─âtoare (Psalmi 91:10) care vor c─âdea asupra nelegiui┼úilor (Apocalipsa capitolul 16). De asemenea, ne ├«nsemneaz─â ca fiind gata pentru a fi lua┼úi la cer la cea de a doua venire a Domnului Isus. Ce protec┼úie binecuv├óntat─â ┼či asigurare ne-a oferit Dumnezeu!

O alarm─â urgent─â
Vei descoperi ni┼čte informa┼úii uimitoare ├«n timp ce vei studia ultimele trei ghiduri de studii din cele nou─â care trateaz─â soliile celor trei ├«ngeri din Apocalipsa 14:6-14. Aceste ghiduri de studii vor explica (1) rolul Statelor Unite ├«n conflictul mondial final, (2) cum se vor implica bisericile ┼či religiile lumii, (3) ce condi┼úii mondiale vor gr─âbi lupta final─â global─â, ┼či (4) uluitoarea strategie a Satanei de a ├«n┼čela miliarde de oameni.

Probabil te ├«ntrebi ce au de spus bisericile protestante despre revendicarea papal─â de a schimba Sabatul ├«n duminic─â. Citatele care apar ├«n sec┼úiunea "R─âspunsul la ├«ntreb─ârile tale de cugetat" din aceast─â lec┼úie vor oferi r─âspunsurile ┼čocante.


12. Am decis acum s─â ├«ncep s─â ┼úin Sabatul zilei a ┼čaptea a Lui (s├ómb─âta) ca zi sf├ónt─â a Sa ┼či s─â-L urmez oriunde m─â conduce.

R─âspunde┼úi:   


Întrebări de meditat

1. Ce spun ceilal┼úi predicatori ┼či pastori despre Sabat ┼či duminic─â?


R─âspuns:
Iat─â o mul┼úime de comentarii din partea bisericilor ┼či ale altor autorit─â┼úi despre Sabat:

Bapti┼čti: "A fost ┼či este o porunc─â de a sfin┼úi ziua de Sabat, dar ziua de Sabat nu a fost duminica. ... Se va spune, f─âr─â ├«ndoial─â, ┼či cu pu┼úin─â manifestare de triumf, c─â Sabatul a fost schimbat din a ┼čaptea ├«n prima zi a s─âpt─âm├ónii. ... Unde se poate g─âsi raportul unei asemenea schimb─âri? Nu ├«n Noul Testamentcategoric nu. Nu exist─â nici o dovad─â biblic─â a schimb─ârii institu┼úiei Sabatului din a ┼čaptea ├«n prima zi a s─âpt─âm├ónii." Dr. Edward T. Hiscox, autor a The Baptist Manual, ├«ntr-un ziar citit ├«naintea unei conferin┼úe de pastori din New York, ┼úinut─â la 13 Nov., 1893.

Catolici: "Pute┼úi citi Biblia de la Geneza p├ón─â la Apocalipsa, ┼či nu ve┼úi g─âsi nici un singur r├ónd care s─â autorizeze sfin┼úirea duminicii. Scripturile impun respectarea religioas─â a s├ómbetei, o zi pe care noi [catolicii] nu o sfin┼úim niciodat─â." James Cardinal Gibbons, The Faith of Our Fathers, a 16-a edi┼úie, 1880, p. 111.

Biserica lui Hristos: "├Än sf├ór┼čit, avem m─ârturia lui Isus despre acest subiect. ├Än Marcu 2:27, El spune:

'Sabatul a fost f─âcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat.' Din acest pasaj reiese clar c─â Sabatul nu a fost f─âcut doar pentru israeli┼úi, a┼ča cum Paley ┼či Hengstenberg ar dori ca s─â credem noi, ci pentru om ... adic─â, pentru neamul omenesc. De aici conchidem prin a spune c─â Sabatul a fost sfin┼úit de la ├«nceput, ┼či c─â i-a fost dat lui Adam, chiar ├«n Eden, ca una dintre acele institu┼úii preistorice pe care Dumnezeu le-a binecuv├óntat pentru fericirea tuturor oamenilor." Robert Milligan, Scheme of Redemption, (St. Louis, The Bethany Press, 1962), p. 165.

congrega┼úionali┼čti: "Sabatul cre┼čtin [duminica] nu este ├«n Scriptur─â, ┼či nu a fost numit Sabat de c─âtre prima biseric─â." Dwight's Theology, Vol. 4, p. 401.

Episcopal─â: "Duminica (Dies Solis, din calendarul roman, 'ziua soarelui', pentru c─â era dedicat─â soarelui), prima zi a s─âpt─âm├ónii, a fost aleas─â de primii cre┼čtini ca o zi de adorare. ... Nici o dispozi┼úie pentru respectarea ei nu este scris─â ├«n Noul Testament, nici m─âcar nu este poruncit─â s─ârb─âtorirea ei." "Duminica," A Religious Encyclopedia, Vol. 3, (New York, Funk and Wagnalls, 1883), p. 2259.

Luterani: "Respectarea zilei Domnului [duminica] nu se bazează pe nici o poruncă a lui Dumnezeu, ci pe autoritatea bisericii." Augsburg Confession of Faith (Mărturisirea de credinţă de la Augsburg), citată în Catholic Sabbath Manual (Manualul Sabatului Catolic), Partea 2, Capitolul 1, Secţiunea 10.

Metodi┼čti: "Lua┼úi ca exemplu duminica. Exist─â indica┼úii ├«n Noul Testament despre cum a ajuns biserica s─â ┼úin─â prima zi a s─âpt─âm├ónii ca ziua sa de ├«nchinare, dar nu este nici un pasaj care s─â le spun─â cre┼čtinilor s─â ┼úin─â acea zi, sau s─â schimbe Sabatul evreiesc cu acea zi." Harris Franklin Rall, Christian Advocate (Avocatul Cre┼čtin), 2 iulie, 1942.

Institutul Biblic Moody: "Sabatul era obligatoriu ├«n Eden, ┼či a r─âmas ├«n vigoare mereu de atunci. Aceast─â a patra porunc─â ├«ncepe prin cuv├óntul 'adu-┼úi aminte,' ar─ât├ónd c─â Sabatul deja exista c├ónd Dumnezeu a scris legea pe tablele de piatr─â la Sinai. Cum pot oamenii pretinde c─â aceast─â porunc─â a fost ├«nl─âturat─â c├ónd ei recunosc c─â celelalte nou─â sunt ├«nc─â obligatorii?" D. L. Moody, Weighed and Wanting (C├ónt─ârit ┼či g─âsit prea u┼čor), p. 47.

Prezbiterieni: "Deci, p├ón─â c├ónd se va putea demonstra c─â toat─â legea moral─â a fost anulat─â, Sabatul va r─âm├óne ├«n picioare. ... ├Änv─â┼ú─âtura lui Hristos confirm─â ve┼čnicia Sabatului." T. C. Blake, D.D., Theology Condensed (Teologia Condensat─â) , pp. 474, 475.

Penticostali: "'De ce ne închinăm duminica? Nu ne învaţă Biblia că sâmbata ar trebui să fie ziua Domnului?' ... S-ar părea că va trebui să căutăm răspunsul în altă sursă decât în Noul Testament." David A. Womack, "Is Sunday the Lord's Day? (Este duminica ziua Domnului?)" The Pentecostal Evangel, 9 Aug., 1959, No. 2361, p. 3.

Enciclopedie: "Duminica a fost un nume dat de p─âg├óni primei zile a s─âpt─âm├ónii, pentru c─â era ziua ├«n care se ├«nchinau la soare, ... a ┼čaptea zi a fost binecuv├óntat─â ┼či sfin┼úit─â de ├Änsu┼či Dumnezeu, ┼či ... El le cere f─âpturilor Sale s─â I-o sfin┼úeasc─â. Aceast─â porunc─â are o obliga┼úie universal─â ┼či ve┼čnic─â."
Eadie's Biblical Cyclopedia (Enciclopedia Biblic─â a lui Eadie), ed.1872, p. 561.


Întrebări test

1. Mulţi oameni au primit deja semnul fiarei. (1)


_____   Da.
_____   Nu.

2. Semnul fiarei reprezint─â (1)


_____   num─ârul carnetului dvs. de s─ân─âtate.
_____   duminica ┼úinut─â ca zi sf├ónt─â.
_____   Codul magnetic de pe produsele pe care le cump─âra┼úi la magazine.

3. Organizaţia fiarei care are semnul este (1)


_____   Na┼úiunile Unite.
_____   Papalitatea.
_____   Comunitatea Na┼úiunilor Europene.
_____   Comisia Trilateral─â.

4. Semnul este literal ┼či va fi v─âzut de to┼úi. (1)


_____   Da.
_____   Nu.

5. Dumnezeu de asemenea are un semn, sau simbol, al puterii ┼či autorit─â┼úii Sale.


_____   Da.
_____   Nu.

6. Semnul autorităţii lui Dumnezeu este (1)


_____   Un num─âr secret care ├«i este dat fiec─ârui cre┼čtin credincios.
_____   Vorbirea ├«n limbi.
_____   ┼óinerea Sabatului ├«n amintirea crea┼úiunii ┼či a sfin┼úirii.
_____   Botezul.

7. Cum a încercat "fiara" să schimbe legea lui Dumnezeu? (2)


_____   Schimb├ónd Sabatul (poruncii a patra) ├«n duminic─â.
_____   ├Änv─â┼ú├ónd c─â nu e p─âcat s─â comi┼úi adulter.
_____   Elimin├ónd porunca privitoare la cinstirea chipurilor (imaginilor).

8. În profeţia biblică, cât durează 42 de luni? (1)


_____   420 de ani literali.
_____   3 ani ┼či jum─âtate literali.
_____   1.260 zile literale.
_____   1.260 ani literali.

9. Unde se va pune semnul fiarei? (2)


_____   Pe m├ón─â.
_____   Pe gur─â.
_____   Pe obraz.
_____   Pe frunte.

10. Unde se va pune semnul lui Dumnezeu? (1)


_____   Pe m├ón─â.
_____   Pe frunte.
_____   Pe limba persoanei.

11. Care dintre soliile celor trei îngeri reprezintă avertizarea împotriva semnului fiarei?


_____   Solia primului ├«nger.
_____   Solia celui de-al doilea ├«nger.
_____   Solia celui de-al treilea ├«nger.

12. Fiara a încercat să schimbe timpurile lui Dumnezeu prin (2)


_____   Celebrarea Anul Nou ca o s─ârb─âtoare.
_____   Schimbarea zilei sfinte a lui Dumnezeu dintr-a ┼čaptea ├«n prima zi a s─âpt─âm├ónii.
_____   Aranjarea orele pentru ziua sf├ónt─â a lui Dumnezeu ca fiind de la miezul-nop┼úii la miezul-nop┼úii ├«n loc de a fi de la apus de soare la apus de soare.

13. Isus ne-a dat mesajul de averizare cu privire la semnul fiarei. (1)


_____   Da.
_____   Nu.

14. Semn, marc─â, sigiliu, ┼či indiciu se folosesc alternativ ├«n Scriptur─â. (1)


_____   Da.
_____   Nu.

15. Nu există nici o autorizaţie scripturistică pentru ca duminica să fie respectată ca zi sfântă. (1)


_____   Adev─ârat.
_____   Fals.

Free Bible School

Bible School
Enroll in our Free Online Bible School Today!
Start your first lesson now!


Christian Hymns



Freebie!

Ultimate Resource
Request your free book, Ultimate Resource, today and learn how to study the Bible
Get It Now!


Back To Top