Bible Universe
separator

Martorul credincios

Martorul credincios
Aţi fost vreodată uimit de numărul foarte mare de versiuni ale Bibliei engleze? V-aţi întrebat vreodată pe care s-o alegeţi ca să devină Biblia dvs. de studiu?

├Än decursul c├ótorva genera┼úii au fost puse la dispozi┼úie peste o sut─â de versiuni ale Bibliei engleze. Versiunea King James (KJV), Versiunea Standard Revizuit─â (RSV), Versiunea englez─â de ast─âzi (TEV), Noua Biblie englez─â (NEB), Biblia de Ierusalim (JB), Noua Biblie american─â standard (NASB) ┼či Noua Versiune Interna┼úional─â (NIV) sunt doar c├óteva din cele mai cunoscute ┼či folosite ast─âzi.

Fiecare versiune are puncte tari ┼či puncte slabe. Nici o versiune nu este perfect─â, dar asta nu vrea s─â spun─â c─â n-are importan┼ú─â pe care Biblie o alegem ca s-o studiem. Biblia reprezint─â mijlocul ales de Dumnezeu pentru a comunica cu omul ┼či ar trebui s─â ne folosim de cea mai bun─â versiune pe care o putem g─âsi spre a studia adev─ârurile profunde din Cuv├óntul S─âu. Dar care versiune este cea mai de ├«ncredere ┼či cum am putea s-o identific─âm?

Majoritatea erudi┼úilor evalueaz─â versiunile Bibliei dup─â o metod─â naturalist─â. Totu┼či, noi vom folosi o abordare orientat─â spre credin┼ú─â, care ia ┼či ea ├«n considerare dovezile erudi┼úilor. Vom compara versiuni diferite cu descrierea biblic─â a Cuv├óntului inspirat al lui Dumnezeu. Versiunea care i se va potrivi cel mai bine acestei descrieri va fi Biblia pe care o vom alege.

Cuv├óntul lui Dumnezeu este descris ├«n mai multe locuri din Scripturi. Romani 10:17 ne ofer─â prima caracteristic─â important─â: "Credin┼úa vine ├«n urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuv├óntul lui Hristos." Cuv├óntul inspirat al lui Dumnezeu ne ├«ntemeiaz─â ┼či ne zide┼čte credin┼úa. Reprezint─â temelia noastr─â sigur─â ┼či pe c├ónd ├«l vom studia cu sinceritate, ne va cre┼čte ├«ncrederea noastr─â ├«n Dumnezeu ┼či ├«n Cuv├óntul S─âu. "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neor├ónduielii" (1 Corinteni 14:33). Totu┼či, El este "C─âpetenia ┼či Des─âv├ór┼čirea credin┼úei noastre" (Evrei 12:2); astfel o caracteristic─â a Cuv├óntului S─âu este c─â el ne zide┼čte ├«n credin┼ú─â.

O a doua caracteristic─â se poate g─âsi ├«n 2 Timotei 3:16: "Toat─â Scriptura este insuflat─â de Dumnezeu ┼či de folos ca s─â ├«nve┼úe, s─â mustre, s─â ├«ndrepte, s─â dea ├«n┼úelepciune ├«n neprih─ânire." Din acest text, reiese clar c─â ├«ntotdeauna Cuv├óntul sacru ofer─â ├«nv─â┼ú─âtura curat─â ┼či pov─â┼úuie┼čte via┼úa cuiva. El nu este stricat de p─ârerile sau de ├«nv─â┼ú─âturile oamenilor.

O ultim─â caracteristic─â a Cuv├óntului lui Dumnezeu pe care o vom trece ├«n revist─â se g─âse┼čte ├«n 1 Petru 1:23: "Cuv├óntul lui Dumnezeu ... este viu ┼či ... r─âm├óne ├«n veac." Scripturile au fost date prin inspira┼úia lui Dumnezeu ┼či s-au p─âstrat spre folosin┼ú─â de c─âtre poporul lui Dumnezeu ├«n fiecare epoc─â. Ele nu au fost ascunse de oameni, ci au reprezentat o parte vizibil─â, conving─âtoare ┼či vie a bisericii cre┼čtine. Ele nu doar c─â au r─âmas ├«n inima oamenilor, dar exemplare ale Scripturilor copiate cu fidelitate au fost transmise din genera┼úie ├«n genera┼úie. Iar─â┼či ┼či iar─â┼či at├ót Domnul Isus c├ót ┼či ap.Pavel au afirmat exactitatea Scripturilor, cit├ónd ├«n mare m─âsur─â din ele. Cu nici o ocazie nu ne-au avertizat ei c─â s-ar putea s─â se strice sau s─â se piard─â Cuv├óntul. ├Än schimb, Domnul Isus a declarat: "Cerul ┼či p─âm├óntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece" (Matei 24:35; Marcu 13:31; Luca 21:33). Chiar ├«n timpul evului mediu, Sfintele Scripturi nu s-au pierdut. Apocalipsa 11:3, 4 ne spune c─â ├«n timpul celor 1260 de ani de suprema┼úie papal─â, cei doi martori -- Vechiul ┼či Noul Testament -- tot au proorocit cu putere.

Psalmul 12:6, 7 declar─â: "Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate. ... Tu, Doamne, le vei p─âzi ┼či le vei p─âstra de la neamul acesta pe vecie." (Versiunea King James). Putem vedea clar c─â Scripturile au fost p─âstrate divin p├ón─â la neamul nostru. ├Än rezumat, Biblia descrie Cuv├óntul lui Dumnezeu ca av├ónd urm─âtoarele caracteristici:

  1. Nu provoac─â nedumerire sau ├«ndoial─â, ci ne zide┼čte ├«n credin┼ú─â
  2. Este de folos ca să ne înveţe, să ne mustre, să ne îndrepte, să ne dea înţelepciune în neprihănire.
  3. A fost p─âstrat ├«n mod divin ┼či a avut un rol activ ├«n cadrul bisericii de-a lungul fiec─ârei epoci.
Dup─â ce am fixat aceste caracteristici din Scriptur─â, haide┼úi s─â compar─âm diferitele versiuni ale Bibliei cu ele. Prima caracteristic─â a Cuv├óntului inspirat al lui Dumnezeu este c─â ne zide┼čte ├«n credin┼ú─â. ├Äntr-o oarecare m─âsur─â, acest adev─âr este valabil ├«n dreptul fiec─ârei versiuni a Bibliei. Cu ajutorul Duhului Sf├ónt, puncte esen┼úiale m├óntuirii ajung exact acolo unde trebuie ┼či mul┼úi oameni ├«┼či pot lega convertirea de o anume versiune biblic─â sau de alta. Dar mai exist─â un aspect mai larg al acestui subiect, care ar trebui cercetat.

Care a fost efectul general care l-a avut proliferarea at├ótor versiuni ale Bibliei asupra credin┼úei oamenilor ├«n Cuv├óntul lui Dumnezeu? Desigur, lucrul acesta nu se poate m─âsura cu precizie, deoarece exist─â mul┼úi factori care influen┼úeaz─â societatea. Totu┼či, putem observa ├«n general deosebirea dintre atitudinea oamenilor fa┼ú─â de Biblie ast─âzi ├«n compara┼úie cu atitudinea lor atunci c├ónd exista o singur─â versiune acceptat─â.

C├ónd Versiunea King James era singura Biblie folosit─â, pastorii predicau cu putere din ea, iar laicii o memorau cu ardoare. ├Än calitate de carte sf├ónt─â, era foarte respectat─â. Credin┼úa ├«n Dumnezeu ┼či autoritatea Cuv├óntului S─âu erau supreme.

Ast─âzi, totu┼či, exist─â cu totul alt─â concep┼úie. Credin┼úa ├«n Dumnezeu ┼či ├«n Scripturi a sc─âzut permanent. Mul┼úi oameni ┼či-au pierdut respectul pentru Scripturi. Pastorii nu mai predic─â din Cuv├ónt, ci ├«n schimb prezint─â predici filosofice cu privire la "solia" general─â din Scriptur─â. ┼×i rar mai ├«nva┼ú─â laicii texte biblice pe dinafar─â. O epidemie de ignoran┼ú─â a celui mai de baz─â con┼úinut al Bibliei se r─âsp├ónde┼čte chiar peste tineretul care mai merge la biseric─â.1

Oare versiunile moderne să fi contribuit la această stare lamentabilă? Să urmărim câteva căi prin care ar fi putut încuraja versiunile moderne o astfel de situaţie.

Mai ├«nt├ói, ├«n ultimii ani s-au promovat pe scar─â larg─â versiunile care folosesc "un limbaj modern". De┼či aceste versiuni ├«i ajut─â pe unii oameni, le lipse┼čte demnitatea care ├«ndeamn─â la respect ┼či deosebit─â considera┼úie fa┼ú─â de Scripturi. Biblia este un volum antic ┼či divin, dar c├ónd este modelat─â asemenea unei c─âr┼úi obi┼čnuite, ajuge s─â fie tratat─â ca atare. Un studiu despre versiunea Good News Bible (TEV) indica faptul c─â studen┼úii de la universitate "mai ├«nt├ói au devorat-o deoarece, a┼ča cum ziceau ei, se citea ca un ziar. Dar mai t├órziu au fost pu┼úin interesa┼úi s─â revin─â la ea--din acela┼či motiv!" 2

├Än al doilea r├ónd, versiunile moderne nu se preteaz─â la memoriz─âri. C├ónd toat─â lumea folosea versiunea King James, se auzea practic repetarea acelora┼či cuvinte, care ajuta fixarea lor ├«n minte. Acum, versetele sunt citite din versiuni care variaz─â at├ót de mult ├«nc├ót cu greu sunt recunoscute ca fiind acela┼či pasaj. S-ar p─ârea c─â oamenilor le vine greu s─â se hot─ârasc─â practic din care versiune s─â memorizeze.

├Än al treilea r├ónd, c├ónd ├«ncepi s─â te folose┼čti de o versiune modern─â, nu-┼úi va lua mult timp p├ón─â ce vei observa deosebirile dintre aceast─â versiune ┼či Biblia mai familiar─â King James. ├Äntorc├óndu-ne la Luca 4:8, ve┼úi descoperi c─â atunci c├ónd Domnul Isus a fost ispitit ├«n pustie, nu se mai aminte┼čte porunca Lui "├Änapoia Mea, Satano!". Nu exist─â nici m─âcar o noti┼ú─â de subsol care s─â marcheze omiterea acestor cuvinte. Asem─ân─âtor, poate c─â v─â ve┼úi ├«ntreba ce s-a ├«nt├ómplat cu chemarea Domnului Isus adresat─â p─âc─âto┼čilor "la poc─âin┼ú─â" (Marcu 2:17 ┼či Matei 9:13) sau cu ultimul r├ónd din rug─âciunea domneasc─â (Matei 6:13).

O alt─â privire aruncat─â asupra majorit─â┼úii versiunilor moderne descoper─â mai multe nedumeriri. ├Än RSV, MV ┼či NEB, ve┼úi g─âsi o not─â de subsol la textul din Luca 23:34 care indic─â faptul c─â unele manuscrise vechi omit cuvintele Domnului Isus: "Tat─â, iart─â-i, c─âci nu ┼čtiu ce fac!" Imediat, se pune ├«ntrebarea: "Chiar a rostit Domnul aceste cuvinte?" S-ar p─ârea c─â erudi┼úii se ├«ndoiesc, a┼ča c─â de ce nu v-a┼úi ├«ndoi ┼či dvs.?

O comparare a versiunilor moderne cu versiunea King James descoper─â peste dou─â sute de cazuri ├«n care se pune serios la ├«ndoial─â autenticitatea unui verset, fie printr-o omisiune complet─â sau printr-o not─â de subsol. Cele mai evidente dintre acestea se afl─â ├«n Ioan 7:53-8:11 (istorisirea f─âcut─â de Ioan cu privire la femeia prins─â ├«n adulter) ┼či Marcu 16:9-20 (prezentarea f─âcut─â de Marcu a ar─ât─ârii ┼či ├«n─âl┼ú─ârii lui Isus). Ne pot ajuta notele de subsol sau trimiterile, dar cum se poate ca erudi┼úii moderni s─â-l cople┼čeasc─â pe cercet─âtorul Bibliei cu o pletor─â de r├ónduri critice ce variaz─â de la o versiune la alta?

Mai târziu vom trata o cauză majoră a omisiunilor, dar pentru moment, putem declara că proliferarea versiunilor a slăbit credinţa pe care cândva oamenii o aveau în autoritatea Scripturilor.

Cur├ónd dup─â publicarea versiunii biblice celei mai populare din secolul al XIX-lea, un articol din revista catolic─â din Dublin (tha Catholic Dublin Review) f─âcea urm─âtoarea declara┼úie ┼čocant─â: "Se dovede┼čte c─â principiul 'doar Biblia' este fals. Acum este mult prea evident c─â Scriptura n-are nici o putere f─âr─â Biseric─â (catolic─â) drept martor al inspira┼úiei ei, garan┼úia integrit─â┼úii ei ┼či interpretul ├«n┼úelesului ei. Iar acum le va fi clar tuturor oamenilor care este adev─ârata biseric─â, adev─ârata Mam─â c─âreia ├«i apar┼úine de drept Biblia." 3

Este un g├ónd solemn. ├Änsu┼či protestantismul nu are nici un motiv de existen┼ú─â desp─âr┼úit de o credin┼ú─â puternic─â ├«n Cuv├óntul lui Dumnezeu. Dac─â protestan┼úii nu vor mai considera Biblia drept Cuv├óntul sigur al lui Dumnezeu, ├«ntr-o criz─â, spre care "autoritate" vor mai privi?

Ca s─â rezum─âm descoperirile noastre, vedem c─â toate versiunile posed─â caracteristica biblic─â de a zidi credin┼úa. Totu┼či, se ridic─â ├«ntrebarea ├«n leg─âtur─â cu efectul pe care ├«l are proliferarea versiunilor moderne asupra ├«ncrederii oamenilor ├«n autoritatea Scripturii. Cea de a doua caracteristic─â a Cuv├óntului lui Dumnezeu este c─â este de folos ca s─â ├«nve┼úe, s─â mustre, s─â ├«ndrepte, s─â dea ├«n┼úelepciune ├«n neprih─ânire. Aceast─â caracteristic─â important─â a Cuv├óntului lui Dumnezeu depinde de cititor dac─â ├Äi ├«ng─âduie Duhului Sf├ónt s─â-i descopere adev─ârul. Duhul nu trebuie s─â fie ├«mpiedicat de ideile preconcepute ale unuia sau altuia.

Fiecare versiune biblic─â con┼úine ideile preconcepute ale traduc─âtorilor ei; gradul depinde de metodele folosite ├«n traducere. Cu c├ót este traducerea mai liber─â, cu at├ót este mai mare posibilitatea introducerii ideilor preconcepute ┼či versiunea este cu at├ót mai pu┼úin de ├«ncredere pentru a servi scopului studiului. O parafrazare, cum este the Living Bible, nu reprezint─â o Biblie bun─â pentru studiu. O parafrazare reprezint─â ├«ntr-o mare m─âsur─â o interpretare a Scripturii--care prin defini┼úie trebuie s─â fie influen┼úat─â de credin┼úa personal─â a autorului.

De asemenea, traducerile dinamice asemenea NEB, TEV ┼či Phillips nu sunt recomandate ca Biblii de studiu. 4 Aceste Biblii s-au tradus prin ceea ce s-a presupus c─â ar fi ├«n┼úelesul a ceea ce au scris scriitorii Bibliei. De┼či sunt foarte u┼čor de citit, nu putem fi siguri c─â citim altceva dec├ót propriile idei ale traduc─âtorului pasajului.

Metoda cea mai bun─â de traducere pentru o Biblie de studiu o reprezint─â traducerea formei. 5 KJV, RSV ┼či NASB sunt astfel de exemple. 6 Aceste traduceri ├«ncearc─â s─â fac─â cunoscut ├«n┼úelesul pasajului ┼či ├«n acela┼či timp doresc s─â p─âstreze cuvintele din original. C├ónd exist─â un substantiv ├«n original, o traducere formal─â (a formei) va avea ├«n general un substantiv corespunz─âtor ├«n limba englez─â, un verb va avea un verb, etc. ├Än timp ce s-ar putea ca aceast─â metod─â s─â lase ├«n traducere c├óteva pasaje obscure sau ambigue, cel pu┼úin cititorul are ├«naintea lui o traducere mai literal─â a cuvintelor originalului. Cu ajutorul Duhului Sf├ónt, va putea s─â discearn─â ├«n┼úelesul singur. Versiunile KJV ┼či NASB ne ajut─â mai mult scriind ├«n aldine cuvintele pe care le-au considerat drept necesare traduc─âtorii ca s─â le introduc─â ├«n pasaj pentru a clarifica ├«n┼úelesul.

Este cu mult mai pu┼úin probabil ca versiunile traduse dup─â form─â s─â fi fost influen┼úate de ideile preconcepute personale, doctrinale ale traduc─âtorilor ┼či ele i se potrivesc mai mult celei de a doua caracteristici a Cuv├óntului inspirat.

Dac─â ve┼úi folosi diferite traduceri pentru a preda doctrin─â, ve┼úi descoperi c─â este mai u┼čor s─â predai unele ├«nv─â┼ú─âturi dintr-o versiune dec├ót din alta. Dar toate ├«nv─â┼ú─âturile obi┼čnuite credin┼úei cre┼čtine se pot ├«nt├ólni ├«n orice versiune. Totu┼či, ├«n general, versiunea King James prezint─â mai clar multe doctrine dec├ót alte versiuni. Afirma┼úia aceasta este ├«n deosebi valabil─â ├«n dreptul profe┼úiilor lui Daniel ┼či a Apocalipsei. Trebuie s─â mai remarc─âm c─â este mult mai greu s─â dovede┼čti dumnezeirea Domnului Hristos atunci c├ónd folose┼čti versiuni moderne. Cu pu┼úin timp ├«n urm─â, am participat la o ├«ntrunire ┼úinut─â de un grup de tineri, care se p─ârea c─â sunt avizi de studiul Bibliei. Am fost uimit─â s─â descop─âr c─â ei au t─âg─âduit dumnezeirea lui Hristos ┼či ┼či-au sprijinit pozi┼úia f─âc├ónd referiri la texte din diferite versiuni moderne.

├Äntre toate versiunile moderne, ve┼úi descoperi c─â a fost schimbat aproape fiecare verset care dovedea dumnezeirea Domnului Hristos ├«ntr-o versiune sau ├«ntr-alta. (vezi 1 Timotei 3:16, Efeseni 3:9 ┼či Romani 14:10, 12 ├«n RSV, NEB, NASB, TEV, NIV ┼či JB; iar Fapte 20:28 ┼či Romani 9:5 ├«n RSV, NEB ┼či TEV). S-ar p─ârea c─â a existat o schimbare fundamental─â ├«n traduceri de la traducerea King James. Av├ónd ├«n minte aceasta, trecem acum la discutarea ultimei noastre caracteristici a Cuv├óntului inspirat al lui Dumnezeu. Ultima noastr─â caracteristic─â este cea mai relevant─â. Ea declar─â despre Cuv├óntul lui Dumnezeu c─â a fost p─âstrat ├«n mod divin ┼či c─â a avut ┼či are un rol activ ├«n cadrul bisericii de-a lungul fiec─ârei epoci. ├Änainte de a ├«ncepe discu┼úia, este necesar s─â c─âp─ât─âm c├óteva informa┼úii despre cadrul istoric.

Atunci c├ónd privim istoria textului biblic, trebuie s─â fim con┼čtien┼úi c─â manuscrisele originale s-au scris ├«n limba obi┼čnuit─â a zilelor lor. Practic, Vechiul Testament s-a scris ├«n ebraic─â, iar Noul Testament ├«n greac─â. Nu mai exist─â primele manuscrise ale Bibliei, scrise de autorii inspira┼úi. Doar copii ale copiilor mai m─ârturisesc cuvintele originale. C├ónd se compar─â aceste copii una cu alta, se pot observa c├óteva sute de mii de deosebiri. Multe dintre variante au cuvinte scrise gre┼čit sau alte gre┼čeli evidente 7 , dar mii de alte variante trebuie evaluate atent.

Ca s─â ajute la evaluarea citirii variantelor, erudi┼úii au ├«mp─âr┼úit manuscrisele ├«n tipuri de texte, de exemplu, grupe de manuscrise care con┼úin texte asem─ân─âtoare. De-a lungul anilor, speciali┼čtii au examinat manuscrisele existente, lu├ónd ├«n considerare diferitele texte ┼či ┼či-au construit propriul lor text grecesc sau ebraic, care reprezint─â, dup─â p─ârerea lor, sensul manuscriselor originale.

C├ónd urmeaz─â s─â apar─â o traducere, speciali┼čtii fie aleg textele grece┼čti ┼či ebraice deja existente din care s─â se traduc─â, fie ├«┼či formuleaz─â ei propriul lor text.

├Än principiu, textul Vechiului Testament a fost deja fixat 8 de la descoperirea manuscriselor de la Marea Moart─â. Totu┼či, textul Noului Testament a reprezentat cauza multor dezbateri aprinse. ├Än ultimile sute de ani, a existat o rivalitate ├«ntre dou─â texte grece┼čti--Textul Primit 9 ┼či Textul Critic. 10

Textul Primit a fost preluat mai ales din tipul de texte bizantine ┼či include texte publicate de c─âtre Erasmus, Stephens, Beza ┼či Elzevir. Noul Testament al versiunii King James este o traducere a acestui text grecesc.

Textul Critic a fost preluat mai ales din tipul de texte alexandriene ┼či include texte publicate cum ar fi United Bible Society, Nestle-Aland ┼či Westcott-Hort. Noul Testament din majoritatea versiunilor moderne cum ar fi RSV, TEV, NEB ┼či NASB s-a tradus din aceste texte critice.

O versiune a Bibliei este considerat─â tot at├ót de bun─â pe c├ót este textul din care a fost tradus─â. 11 A┼čadar, trebuie s─â hot─âr├óm care text este superior--Textul Primit sau Textul Critic. Cerin┼úa aceasta s-ar putea s─â-i sune ca o sarcin─â imposibil─â cuiva care nu este ├«ntemeiat ┼či nu are cuno┼čtin┼úe de critic─â textual─â, dar urm├ónd ├«nv─â┼ú─âtura biblic─â a conserv─ârii, nu ni se va p─ârea greu. Textul grecesc preferat trebuie s─â fie unul care s─â fi jucat un rol activ ├«n cadrul bisericii de-a lungul fiec─ârei epoci.

Textul Critic a fost l─âudat ├«ntr-o mare m─âsur─â ├«n ultimele sute de ani, a┼ča cum s-a eviden┼úiat de c─âtre num─ârul ridicat de versiuni biblice traduse din el. A┼ča cum am declarat mai sus, versiunea lui este ├«n mare m─âsur─â influen┼úat─â de linia alexandrin─â de manuscrise (sau tip de text). Din cele peste 5000 de manuscrise grece┼čti existente, doar un num─âr mic (adesea mai pu┼úin de zece) con┼úine acest tip de text. 12 Cu toate acestea, ├«ntre aceste pu┼úine se remarc─â dou─â manuscrise pe care erudi┼úii le pre┼úuiesc mai mult dec├ót pe majoritatea celorlalte manuscrise. Ele se numesc Sinaiticus ┼či Vaticanus ┼či dateaz─â cu pu┼úin peste 200 de ani de la scrierile originale. 13

Sinaiticus a fost descoperit ├«n 1844 de c─âtre Constantin Tischendorf ├«n timp ce vizita m─ân─âstirea Sf├ónta Caterina care se afl─â la poalele muntelui Sinai. El a g─âsit 43 de file din el ├«ntr-un co┼č, chiar ├«nainte de a fi ars. 14 C├ó┼úiva ani mai t├órziu, el a reu┼čit s─â fac─â rost de restul foilor de la m─ân─âstire ┼či cam prin 1862 reu┼čise deja s─â publice manuscrisul complet.

Povestea manuscrisului Vaticanus nu este at├ót de spectacular─â ca a manuscrisului Sinaiticus. Papa Nicolae al V-lea l-a adus la Vatican ├«n 1448. 15 Timp de sute de ani, biserica romano-catolic─â l-a p─âstrat at├ót de aproape ├«nc├ót nici unui erudit protestant nu i s-a ├«ng├óduit s─â-l studieze indiferent de c├ót de pu┼úin timp ar fi vrut. 16 Aceia c─ârora li s-a acordat permisiunea de a se uita la manuscris au fost perchezi┼úiona┼úi spre a fi siguri c─â nu au la ei h├órtie sau cerneal─â. Apoi, dac─â erau prin┼či c─â se uit─â prea atent la vreun pasaj, doi ├«nso┼úitori le ├«n┼čf─âcau manuscrisul! 17 Totu┼či, ├«n 1866, Vaticanul i-a ├«ng─âduit lui Constantin Tischendorf s─â copieze manuscrisul. Iar ├«n 1867, el l-a ┼či publicat.

D├óndu-┼či seama c─â aceste manuscrise vechi con┼úineau versete total diferite ca sens de acelea din Textul Primit, Tischendorf radia de bucurie. El era de p─ârere c─â ├«n sf├ór┼čit str─âdaniile lui fuseser─â ├«ncununate de succes ┼či el ├«i redase omenirii Cuv├óntul inspirat al lui Dumnezeu, dup─â ce fusese pierdut timp de 1500 de ani.

Pe vremea lui Tischendorf, Noul Testament existase deja de aproximativ 1700 de ani. Din ace┼čti ani, textul alexandrin nu circulase de loc timp de 1500 de ani. Dac─â textul alexandrin reprezint─â forma curat─â a textului Noului Testament, atunci ├«nsemna c─â biserica fusese lipsit─â de bisecuv├óntarea lui 88% din timpul de c├ónd a fost scris! O astfel de idee, ciudat, dar nu se potrive┼čte cu descrierea biblic─â a Cuv├óntului inspirat al lui Dumnezeu. Scripturile au fost vii ┼či au rezistat ├«n biserica lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor. Ele nu s-au pierdut niciodat─â, doar ca s─â se redescopere ├«ntr-un co┼č de gunoi sau ├«n vreun sertar uitat de la Vatican. ├Än plus, "binecuv├ónt─ârile" Textului Alexandrin sunt destul de dubioase pentru biseric─â.

Nu numai c─â acest tip de text nu corespunde exact standardului nostru biblic de a reprezenta Cuv├óntul lui Dumnezeu, dar nu se potrive┼čte nici standardelor erudi┼úilor c├ót prive┼čte acurate┼úea transcrierii. Deosebirile minore ├«n cadrul tipurilor de text sunt normale. Cu toate acestea, num─ârul de variante din cadrul textului alexandrin este enorm. Neincluz├ónd gre┼čeli minore de ortografie, Sinaiticus ┼či Vaticanus nu se potrivesc unul cu altul de peste 3000 de ori ├«n spa┼úiul doar a celor patru evanghelii. 18 Asta ├«nseamn─â c─â ori unul ori altul trebuie s─â gre┼čeasc─â de cel pu┼úin 3000 de ori. Asta ne duce la concluzia c─â vor exista ne├«n┼úelegeri cu privire la aproape fiecare verset din evanghelii! De fapt, este mai u┼čor s─â g─âse┼čti dou─â versete consecutive ├«n care aceste dou─â manuscrise s─â se deosebeasc─â unul de altul dec├ót dou─â versete consecutive care s─â se potriveasc─â total. 19

F─âr─â ├«ndoial─â c─â aceste manuscrise sufer─â de neglijen┼úa scribilor. Vaticanus are numeroase locuri unde scribul a scris acela┼či cuv├ónt sau expresie de dou─â ori ├«n continuare, 20 o indica┼úie clar─â c─â scrierea n-a fost verificat─â. Scribul manuscrisului Sinaiticus a s─ârit r├ónduri din c├ónd ├«n c├ónd atunci c├ónd copia ┼či a f─âcut at├ót de multe gre┼čeli evidente ├«nc├ót pe vremea c├ónd se folosea Sinaiticus, zece cititori diferi┼úi observau corect─âri. 21 Cu toate acestea, ├«n loc de a pune la ├«ndoial─â exactitatea acestor manuscrise, erudi┼úii au acceptat multe din traducerile lor. Sinaiticus ┼či Vaticanus reprezint─â temelia pentru majoritatea celor dou─â sute de omiteri din versiunile moderne ale Noului Testament amintite mai devreme ├«n aceast─â carte.

Timp de c├ó┼úiva ani, Textul Alexandrin s-a considerat orbe┼čte a fi o reprezentare curat─â sau "neutr─â" a textului original al scriitorilor Bibliei. Dar speciali┼čtii au confirmat recent c─â ceea ce s-a ref─âcut nu trebuie considerat ca text original, ci pur ┼či simplu textul care avea cea mai mare autoritate ├«n Alexandria din Egipt ├«n cel de-al treilea secol. 22 Alexandria din Egipt, o regiune c─âreia nu i s-a adresat nici unul din manuscrisele originale, 23 ne inspir─â pu┼úin─â ├«ncredere c─â ar poseda un text curat. Dac─â vom arunca o privire asupra istoriei Alexandriei, mai ales ├«n timpul ├«n care se crede c─â au fost scrise aceste manuscrise, ne vom l─âmuri destul de bine.

Alexandria, un mare centru de comer┼ú ┼či cultur─â elenistic─â, era renumit─â pentru ┼čcolile ei de filosofie. ├Änv─â┼ú─âturile filosofice au p─âtruns ├«n grup─ârile etnice--incluz├ónd ┼či biserica cre┼čtin─â. "G├ónditorii" cre┼čtini considerau filosofia greac─â drept o unealt─â de ├«n┼úelegere ┼či de aplicare a Scripturii ┼či asemenea p─âg├ónilor din jurul lor, au ├«ntemeiat o ┼čcoal─â, care a ajuns punctul central ┼či stimulul vie┼úii lor intelectuale ┼či spirituale. De obicei, conduc─âtorii ┼čcolii erau exper┼úi ├«n filosofia greac─â, a┼ča c─â au influen┼úat ├«n mare m─âsur─â concep┼úiile teologice ale cre┼čtinilor din Alexandria.

Unul din cei mai cunoscu┼úi conduc─âtori ai acestei ┼čcoli a fost Origen. El studiase profund platonismul ┼či stoicismul, c─âut├ónd s─â armonizeze principiile lor filosofice cu Scripturile. Ca s─â realizeze aceasta, el a alegorizat Scripturile--un proces care i-a permis s─â le interpreteze a┼ča cum vroia. Mai mult, el a pus sub semnul ├«ntreb─ârii autenticitatea unor por┼úiuni din Scriptur─â care nu se potriveau cu propria lui credin┼ú─â idiosincratic─â. ├Änv─â┼ú─âturile lui nu numai c─â au promovat o atitudine critic─â fa┼ú─â de Scripturi, dar au ajutat ┼či la apari┼úia a numeroase erezii ├«n Alexandria, incluz├ónd doctrina arianismului. 24

Controversa arian─â se concentra ├«n jurul naturii Domnului Hristos. Arienii ├«nv─â┼úau c─â Domnul Hristos a fost o fiin┼ú─â creat─â, ├«n timp ce conservatorii zilei sus┼úineau c─â Domnul Hristos este ve┼čnic, ├«ntru totul necreat ┼či egal cu Tat─âl. Timp de peste ┼čaizeci de ani, aceast─â controvers─â a fost ├«n toi. Tocmai c├ónd se p─ârea c─â o parte ar fi c├ó┼čtigat, cealalt─â parte se ridica la suprema┼úie.

Constantin, cel care a amestecat ├«n mare m─âsur─â p─âg├ónismul cu cre┼čtinismul, era ├«mp─ârat atunci c├ónd a ├«nceput controversa ├«n anul 320 d.Hr. Mai interesat de politic─â dec├ót de religia curat─â, Constantin i-a exilat pe conduc─âtorii arieni, dar trei ani mai t├órziu (├«n anul 328 d.Hr.), nu numai c─â i-a primit cu bine la ├«ntoarcere, dar l-a ┼či f─âcut pe unul din ei consilier personal. 25

Se crede c─â ├«n timpul acestui av├ónt de arianism s-au scris Vaticanus ┼či Sinaiticus. 26 C├ó┼úiva speciali┼čti sunt de p─ârere c─â ele s-ar putea identifica cu dou─â din cele cincizeci de Biblii pe care le poruncise Constantin s─â se preg─âteasc─â ├«n anul 331 d.Hr. 27 Vaticanus ┼či Sinaiticus s-au scris am├óndou─â pe pergamente de h├órtie sub┼úire de c─âtre caligrafi talenta┼úi, un am─ânunt foarte costisitor inclus ├«n porunca lui Constantin. 28

Constantin l-a numit pe Eusebius din Caesarea s─â se ocupe de preg─âtirea Bibliilor. Se ┼čtie bine c─â Eusebius era un admirator entuziast al lui Origen ┼či ├«nclina ├«n favoarea arienilor. Dac─â un astfel de om conducea preg─âtirea acestor manuscrise, nu este de mirare c─â Textului Critic--┼či ca urmare aproape tuturor versiunilor moderne--le lipsesc textele care sprijinesc puternic dumnezeirea Domnului Hristos. Dac─â Eusebius s-a folosit de vreunul din talentele de critic ale mentorului s─âu, probabil c─â a disecat Scripturile, consider├ónd c─â le corecteaz─â. Asta ar putea explica unele din omisiunile caracteristice Textului Alexandrin ┼či de asemenea din majoritatea versiunilor moderne.

Alte omisiuni de evident─â neglijen┼ú─â din aceste manuscrise s-ar putea datora poruncii lui Constantin care cerea o grab─â extrem─â ├«n realizarea lucrului. ├Än repetate r├ónduri, Constantin l-a ├«ndemnat pe Eusebius s─â ├«nainteze proiectul cu toat─â viteza. Corect─ârile nu numai c─â ar fi fost scumpe, dar ar fi luat ┼či timp, a┼ča c─â probabil c─â s-au f─âcut pu┼úine. 29

Desigur c─â f─âr─â alte documenta┼úii, nimeni nu poate fi sigur cu privire la istoria exact─â a manuscriselor Vaticanus ┼či Sinaiticus, dar s-ar p─ârea c─â probabil au fost afectate de ┼čcolile filosofice din Alexandria. Fie c─â prin Eusebius sau al┼úi critici ├«ndruma┼úi gre┼čit sau printr-unul din nenum─âra┼úii eretici pe care ├«i producea Alexandria, 30 s-ar p─ârea c─â ├«ncerc─ârile alexandrienilor de a "corecta" Scripturile au fost sortite e┼čecului. ├Än mai pu┼úin de 200 de ani, acest tip de text a c─âzut ├«n desuetudine. 31

Este interesant de men┼úionat c─â unele din omisiunile ┼či versiunile anumite ale manuscriselor Vaticanus ┼či Sinaiticus s-au reg─âsit deodat─â doar ├«n Bibliile romano-catolice. Dr. Benjamin G. Wilkinson, profesor de istorie ┼či fost pre┼čedinte al Colegiului Misionar din Washington, a sugerat c─â Ieronim, un mare admirator at├ót al lui Origen c├ót ┼či al lui Eusebius, ar fi transmis multe gre┼čeli de genul eusebio-origene ├«n Vulgata latin─â. 32 Vulgata latin─â reprezint─â Biblia recunoscut─â de catolici de secole. Versiunea englez─â Rheims-Douay s-a tradus din ea. Istoria abund─â de episoade de violen┼ú─â atribuite bisericii catolice ├«mpotriva tuturor acelora care nu au acceptat Vulgata latin─â. S─â t─âg─âduie┼čti Scripturile lor ├«nsemna s─â t─âg─âduie┼čti autoritatea auto-numit─â a bisericii. C├ónd au ├«nceput s─â apar─â versiunile moderne cu mai multe citiri propagate mai ├«nainte doar ├«n bibliile catolice, se aminte┼čte c─â Thomas S. Preston de la biserica St. Ann din New York ar fi declarat urm─âtoarele ├«n Dr. Warfields' Collection of Opinions and Reviews (Colec┼úia de p─âreri ┼či reviste a Dr. Warfield) : "Pentru noi reprezint─â o satisfac┼úie s─â afl─âm c─â ├«n multe situa┼úii ei au adoptat versiunea catolic─â ┼či astfel prin erudi┼úii lor au confirmat corectitudinea Bibliei noastre (catolice)." 33

├Än rezumat, descoperim c─â Textul Critic de-abia dac─â se potrive┼čte descrierii biblice a Textului Sacru. Se bazeaz─â pe un tip de text care a fost neglijat timp de 1500 de ani cu excep┼úia unor red─âri p─âstrate ├«n cadrul bisericii catolice. ├Än plus, textul reflect─â concep┼úiile ariene predominante ├«n secolul al patrulea ├«n Alexandria ┼či con┼úine numeroase omisiuni datorate probabil unei redact─âri dubioase ┼či unei copieri neglijente.

Pe de alt─â parte, o examinare a Textului Primit, ne ofer─â o cu totul alt─â istorie. Spre deosebire de num─ârul mic de manuscrise ├«n sprijinul Textului Alexandrin, Textul Primit ├«┼či trage originea din tipul de text bizantin care este reprezentat ├«n 80 p├ón─â la 90% din toate manuscrisele grece┼čti. 34 Asta ne duce la aproximativ 4000 de martori! R─âsp├óndi┼úi pe parcursul a sute de ani, ace┼čti martori sosesc din multe locuri diferite--Grecia, Constantinopole, Asia Mic─â, Palestina, Siria, Alexandria, alte p─âr┼úi ale Africii, ca s─â nu mai amintim Sicilia, Italia de sud, Galia, Anglia ┼či Irlanda. 35 Reprezint─â un contrast destul de mare fa┼ú─â de c├ót de limitat este de loc ┼či de timp Textul Alexandrin.

De┼či nici unul din manuscrisele grece┼čti ale textului de tip bizantin nu dateaz─â dinainte de anul 400 d.Hr., majoritatea erudi┼úilor sunt de acord c─â pentru ca acest gen de text s─â fie at├ót de r─âsp├óndit ┼či s─â domine printre manuscrisele grece┼čti, probabil c─â a existat cu mult mai ├«nainte. 36 ├Äntr-adev─âr, variante distincte bizantine se g─âsesc ├«n toate versiunile mai vechi, 37 pe papirusuri, 38 ┼či ├«n citatele din Scripturi ale p─ârin┼úilor primei biserici. 39 ├Än numeroase locuri, se poate dovedi c─â genul de text bizantin este tot at├ót de vechi sau chiar mai vechi dec├ót oricare gen de text. sup>40 El a reprezentat Scriptura plin─â de autoritate a bisericii siriene, a bisericii valdenzilor din nordul Italiei ┼či a bisericii ortodoxe grece┼čti. Studiul lui Wilkinson mai sugereaz─â c─â genul de text bizantin a reprezentat Scriptura unor biserici vechi precum biserica cel┼úilor din Sco┼úia ┼či Irlanda ┼či biserica galilor din sudul Fran┼úei. 41

├Än timpul evului mediu, se p─ârea c─â apostazia va ├«nghi┼úi aproape de tot cre┼čtinismul, dar Dumnezeu mai avea un popor la care Cuv├óntul S─âu urma s─â d─âinuie pe vecie. Pe c├ónd a fugit ├«n pustie (Apocalipsa 12:6, 14), biserica adev─ârat─â s-a ├«mpotrivit ereziei ┼či s-a ag─â┼úat de Scripturi. Renumi┼úi printre ace┼čti credincio┼či de elit─â s-au aflat valdenzii, care foloseau o traducere latin─â a manuscriselor bizantine care datau din anul 157 d.Hr. 42 Umbl├ónd din loc ├«n loc ca ┼či comercian┼úi sau negustori ambulan┼úi, pe t─âcute au dat ┼či altora por┼úiuni pre┼úioase ale Scripturii, scrise cu m├óna lor.

C├ónd a ├«nceput din nou s─â se studieze limba ┼či literatura greac─â, Europa s-a trezit ca din mor┼úi dup─â 1000 de ani de ├«ntuneric. A urmat o ├«nviorare a ├«nv─â┼ú─âturii, iar Dumnezeu a ridicat un om care s─â pun─â temelia celei mai puternice mi┼čc─âri de reforma┼úiune din istorie. Erasmus era ├«nzestrat cu un intelect at├ót de puternic ├«nc├ót putea s─â munceasc─â ├«ntr-o or─â ceea ce al┼úii munceau ├«n zece. El a uimit Europa prin erudi┼úia lui fantastic─â. Zece coloane din catalogul bibliotecii de la British Museum sunt pline cu lucr─ârile pe care el le-a tradus, redactat sau adnotat. 43 ├Än plus, era un scriitor prolific. Un reformator ├«n sufletul s─âu, Erasmus a scris c├óteva c─âr┼úi care au zguduit Europa, expun├ónd ignoran┼úa c─âlug─ârilor, supersti┼úiile preo┼úilor ┼či religia bigot─â ┼či aspr─â a zilelor lui. 44 Totu┼či, dintre toate publica┼úiile lui, lucrarea de ├«ncununare a fost Noul Testament ├«n greac─â. A fost prima dat─â c├ónd un erudit ├«i acorda o aten┼úie textului grecesc al Noului Testament ├«n peste o mie de ani. O revizuire mai t├órzie a acestui text grec a ajuns cunoscut─â drept Textul Receptus sau Textul Primit.

C├ónd Erasmus ┼či-a preg─âtit Noul lui Testament ├«n greac─â a trebuit s─â examineze sute de manuscrise, iar frecventele lui c─âl─âtorii cu siguran┼ú─â c─â i-au permis asta. Dar dup─â mult studiu, a ales s─â se foloseasc─â doar de c├óteva manuscrise reprezentative. Aceste manuscrise, asemenea marei majorit─â┼úi a tuturor manuscriselor grece┼čti ale Noului Testament, erau de genul textului bizantin, acela┼či gen de text care fusese p─âstrat ┼či folosit de c─âtre biserica din pustie. Nu a fost o coinciden┼ú─â. Prin publicarea Noului Testament grecesc al lui Erasmus, providen┼úa lui Dumnezeu preg─âtea calea pentru multele traduceri ulterioare care urmau s─â c─âl─âuzeasc─â adev─ârata Lui Biseric─â ├«ntruc├ót dou─â treimi din Europa s-au rupt de biserica catolic─â prin marea reform─â protestant─â.

Pe c├ónd tor┼úa adev─ârului era transmis─â reforma┼úiunii, g─âsim traduse versiune dup─â versiune din Textul Primit. Luther, acel uria┼č al reforma┼úiunii, a folosit o Biblie valdenz─â ┼či un text grec de-al lui Erasmus (Textul Primit) pentru a-┼či scoate traducerea lui german─â a Noului Testament. Asem─ân─âtor au fost ┼či traducerea francez─â Oliv├ętan, traducerea italian─â Diodati ┼či traducerea englez─â Tyndale. 45 C├ónd a sosit timpul, providen┼úa lui Dumnezeu a condus la apari┼úia unei traduceri engleze┼čti, care urma s─â rezume tot ceea ce a fost mai bun din toate epocile. Av├ónd textul grecesc al lui Erasmus, mai multe biblii influen┼úate de valdenzi ┼či excelen┼úa literar─â a lui Tyndale, 46 patruzeci ┼či ┼čapte de erudi┼úi au realizat versiunea King James din 1611.

Traduc─âtorii Versiunii King James au fost at├ót oameni de integritate spiritual─â c├ót ┼či erudi┼úi de vaz─â. Conduc─âtorul principal al proiectului a fost Lancelot Andrews, unul din cei mai mari lingvi┼čti ai zilei lui. Cunoscut c─â ├«┼či petrecea cinci ore pe zi ├«n rug─âciune, evlavia lui personal─â era incontestabil─â. Chiar ┼či obi┼čnuitul arogant rege James (Iacob) avea mult respect pentru el. De┼či ace┼čti oameni n-au fost de acord ├«ntru totul din punct de vedere doctrinal, to┼úi aveau o considera┼úie pioas─â fa┼ú─â de inspira┼úia divin─â a Scripturii. ├Än plus, traducerea a fost f─âcut─â ├«n a┼ča fel ca nici un om s─â nu aib─â vreo influen┼ú─â inoportun─â asupra vreunei p─âr┼úi din Scriptur─â. Fiecare parte a lucr─ârii a fost revizuit─â critic cel pu┼úin de paisprezece ori.

Cu Vechiul Testament bazat pe genul de text masoretic ┼či cu Noul Testament bazat pe genul de text bizantin, lucrarea s-a realizat tocmai la timp pentru a fi dus─â ├«n America de p─ârin┼úii no┼čtri pelerini, unde timp de trei sute de ani a devenit Scriptura "autorizat─â" pentru milioane de oameni, vorbitori de englez─â din Lumea Nou─â. ├Än plus, a fost Biblia pentru orice ┼úar─â de pe fa┼úa p─âm├óntului unde se vorbe┼čte engleza. A fost ┼či continu─â s─â fie c─âl─âuz─â pentru comportamentul oamenilor din orice clas─â social─â ┼či de orice rang de educa┼úie ┼či ├«nv─â┼ú─âtur─â. At├ót de profund a intrat limbajul ei ├«n vorbirea noastr─â de fiecare zi c─â probabil nu lu─âm vreun ziar sau nu citim vreo carte ├«n care s─â nu existe vreo expresie ├«mprumutat─â, con┼čtient sau incon┼čtient, din versiunea King James. Nu gre┼čim dac─â exager─âm influen┼úa larg─â ┼či pozitiv─â a Versiunii Autorizate. 47

Scriptura Noului Testament al primei biserici, al bisericii din pustie, al bisericii reforma┼úiunii ┼či Scripturile p─ârin┼úilor no┼čtri pelegrini au fost toate ├«n esen┼ú─â Textul Primit. S├óngele martirilor s-a v─ârsat peste ele, na┼úiuni s-au ├«ntemeiat pe ele, iar providen┼úa divin─â le-a ocrotit. Textul Primit reprezint─â textul grecesc care a jucat un rol activ ├«n biseric─â de-a lungul veacurilor ┼či ca atare se potrive┼čte cel mai bine celei de a treia caracteristici a noastre a Cuv├óntului inspirat al lui Dumnezeu. Deosebirea dintre Textul Primit ┼či Textul Critic este cople┼čitoare, dar cu toate acestea Textul Critic de┼úine o pozi┼úie de cinste ├«n lumea erudi┼úilor ├«n ultimii ani. Prefa┼úa de la Versiunea Standard Revizuit─â v─â va spune c─â ├«ntruc├ót "acum posed─âm mult mai multe manuscrise antice" (adic─â, mai ales Vaticanus ┼či Sinaiticus), "suntem cu mult mai bine ├«nzestra┼úi ca s─â c─âut─âm s─â recuper─âm cuvintele originale ale textului grecesc." V─â va spune de asemenea c─â textul grecesc al Versiunii King James "era deteriorat de gre┼čeli." S-ar putea s─â v─â ├«ntreba┼úi cum de au ajuns la asemenea concluzii erudi┼úii cu privire la mult respectata versiune autorizat─â. Ca s─â ├«n┼úelege┼úi, trebuie s─â ne ├«ntoarcem cu 100 de ani ├«n urm─â.

A doua jum─âtate a secolului al XIX-lea a adus multe schimb─âri ├«n lume. ├Än timp ce se vesteau mari adev─âruri cum ar fi Sabatul ┼či ├«ntreita solie ├«ngereasc─â, se ridicau erori grave cum ar fi spiritismul, evolu┼úionismul ┼či marxismul. A┼ča cum ├«ncercau aceste trei mi┼čc─âri false s─â-L detroneze pe Dumnezeu din calitatea Sa de creator al universului, tot astfel erudi┼úii critici ├«ncercau s─â discrediteze Biblia ca fiind Cuv├óntul inspirat al lui Dumnezeu. Ne┼úin├ónd seama de aten┼úia providen┼úial─â fa┼ú─â de textul biblic, oamenii au ├«nceput s─â-l analizeze a┼ča cum ar analiza vreo bucat─â de literatur─â antic─â. S-au remarcat printre astfel de oameni Brooke Foss Westcott ┼či Fenton John Anthony Hort.

At├ót Westcott c├ót ┼či Hort au fost am├óndoi profesori la Cambridge, bine-cunoscu┼úi ├«n domeniul criticii textuale. Ace┼čti oameni ├«mp─ârt─â┼čeau anumite puncte de interes comun printre care o fascina┼úie fa┼ú─â de teoria evolu┼úionismului. Dar convingerea unic─â ce ├«i unea pe cei doi cel mai str├óns era o ostilitate plin─â de prejudec─â┼úi fa┼ú─â de Textul Primit. Dr. Hort avea doar dou─âzeci ┼či trei de ani ┼či ├«nc─â nu studiase critica textual─â c├ónd a descris Textul Primit drept "execrabil" ┼či "dezgust─âtor." 48 ├Än ciuda netradi┼úionalismului acestor oameni, capacitatea lor de erudi┼úie a exercitat o influen┼ú─â modelatoare asupra textelor distincte din versiunile moderne.

├Än 1890, s-a pus problema unei revizuiri complete a Versiunii King James. Pe la acest timp, ortografia ┼či gramatica se schimbaser─â ┼či multe din cuvintele vechi engleze┼čti folosite ├«n KJV erau considerate obscure ca sens. Unii critici au fost de p─ârere c─â existen┼úa mai multor erudi┼úi ┼či faptul c─â Vaticanus ┼či Sinaiticus erau accesibile de pu┼úin─â vreme puteau duce la o revizuire. De┼či era mult─â team─â ┼či ne├«ncredere fa┼ú─â de revizuire ├«n mintea publicului, revizuirea s-a aprobat cu condi┼úia ca s─â nu se fac─â nici o schimbare ├«n Versiunea King James, dec├ót dac─â era absolut necesar─â. 49 Cincizeci ┼či patru de oameni, incluz├óndu-i pe Westcott ┼či Hort, au fost ruga┼úi s─â fac─â parte din Comitetul de Revizuire ┼či ei au ├«nceput ceea ce trebuia s─â fie o lucrare scurt─â.

Mai t├órziu, dup─â zece ani de munc─â extenuant─â, comitetul i-a prezentat unui public uimit ceea ce trebuia s─â fie o traducere cu totul nou─â bazat─â pe un text grecesc diferit de Textul Primit. Versiunea Revizuit─â din 1881 a f─âcut 36 000 de schimb─âri ├«n engleza din KJV ┼či aproape 6 000 ├«n textul grecesc. 50 La pu┼úin timp ├«nainte de a lansa publicului Biblia, Westcott ┼či Hort ┼či-au publicat propriul lor text critic al Noului Testament. Acest Nou Testament grecesc se tr─âgea din Vaticanus ┼či Sinaiticus ┼či ├«n esen┼ú─â era textul grecesc care fusese folosit de Comitetul de Revizuire pentru a traduce greaca ├«n englez─â. 51 Astfel s-a eviden┼úiat faptul c─â Westcott ┼či Hort ├«┼či exercitaser─â o influen┼ú─â nepotrivit─â asupra Comitetului de Revizuire.

Majoritatea erudi┼úilor nu ┼či-au dat seama c─â Westcott ┼či Hort, cu obliga┼úia de a p─âstra secretul, i-au oferit Comitetului de Revizuire exemplare ale propriei lor edi┼úii a Noului Testament grecesc. 52 Expun├óndu-┼či cu elocven┼ú─â metodele pe care le folosiser─â spre a-┼či compila textul, i-au cople┼čit pe ceilal┼úi membri ai comitetului. Metodele lor le-au oferit statut preferen┼úial manuscriselor Vaticanus ┼či Sinaiticus 53 ┼či de atunci le-au modelat g├óndirea tuturor acelora care au abordat critica textual─â. 54

Una din regulile lor cele mai gre┼čite declar─â c─â manuscrisele cele mai vechi con┼úin textul preferat. Vaticanus ┼či Sinaiticus sunt cu 100 de ani mai vechi dec├ót oricare din manuscrisele grece┼čti existente pe care se bazeaz─â Textul Primit. Cu toate acestea, v├órsta nu garanteaz─â puritatea. De fapt, unele din cele mai vechi manuscrise au fost foarte gre┼čite. Istoria raporteaz─â c─â ├«n timpul secolului urm─âtor complet─ârii Noului Testament, manuscrisele au suferit foarte mari schimb─âri. 55 Se ┼čtie c─â ├«n acest timp un num─âr de eretici au f─âcut copii gre┼čite ale Scripturilor. Chiar pe timpul c├ót tr─âia ap.Pavel, cineva transmitea manuscrise false (vezi 2 Tesaloniceni 2:2). V├órsta manuscriselor Vaticanus ┼či Sinaiticus nu reprezint─â un criteriu valid pentru a le considera curate. De fapt, am putea pune la ├«ndoial─â chiar autenticitatea lor. Se poate ca aceste manuscrise s─â fi supravie┼úuit doar pentru c─â erau pu┼úin folosite. Clima uscat─â a Egiptului ┼či asprimea h├órtiei sub┼úiri nu ajung ca s─â explice cum de au supravie┼úuit ele. Manuscrisele de ├«ncredere ale Scripturilor s-au dezintegrat ├«n cele din urm─â din pricina folosirii continue ├«n timp ce aceste manuscrise s-au p─âstrat deoarece n-au fost folosite. Ar trebui s─â ne ├«ntreb─âm de ce nu s-au folosit c├ónd se ┼čtie bine c─â exemplarele de Scripturi erau at├ót de pre┼úioase ┼či pu┼úine. 56

Asemenea teoriei evolu┼úiei, teoriei lui Westcott ┼či Hort ├«i lipsea o verig─â. Ei trebuiau s─â explice de ce majoritatea manuscriselor sprijinesc variantele bizantine ale Textului Primit ┼či nu variantele alexandrine ale Textului Critic. D├óndu-┼či seama c─â era absurd s─â insiste c─â un grup felurit de scribi, desp─âr┼úit de timp ┼či spa┼úiu ┼či lucr├ónd independent, ┼či-ar "schimba" cu to┼úii manuscrisele ca s─â sune uniform ├«n genul de text bizantin, Westcott ┼či Hort au scornit o teorie. Ei au sus┼úinut c─â ├«n secolul al patrulea s-a dat o porunc─â eclesiastic─â oficial─â ca s─â se adopte o form─â standard a textului grecesc. Ei au presupus c─â textul grecesc, astfel emis, con┼úinea multe gre┼čeli. Aceast─â teorie a ajuns cunoscut─â sub numele de Revizuirea Sirian─â.

De┼či erudi┼úii au acceptat teoria pentru un scurt timp, cur├ónd eroarea ei a fost expus─â ┼či comb─âtut─â. Nu exist─â absolut nici o dovad─â istoric─â despre o astfel de revizuire oficial─â a textului grecesc. Chiar dac─â o astfel de teorie ar fi adev─ârat─â, ar presupune ca oameni care se aflau la doar 200 de ani de originale s─â fie at├ót de ignoran┼úi ├«nc├ót s─â nu fie ├«n stare s─â recunoasc─â manuscrisele corecte ca s─â le foloseasc─â drept autoritate. Destul de ciudat, chiar ast─âzi la aproape 1900 de ani de la originale, erudi┼úii se simt mai ├«n stare s─â judece dec├ót au fost ei. Sir Frederick Kenyon, un pionier ├«n domeniul papirologiei ┼či director la British Museum pentru mul┼úi ani, a rezumat aceste g├ónduri c├ónd a scris: "Oare ├«ntreaga teorie nu este artificial─â ┼či iluzorie, ├«nchipuirea zadarnic─â a unei min┼úi ingenioase, asemenea at├ótor multe produse ale criticii moderne, care ┼úes la nesf├ór┼čit fire de p─âianjen din propriul interior, doar pentru ca m├óine s─â fie ┼čterse de m─âtura nemilioas─â a bunului sim┼ú?" 57

C├ónd a c─âzut teoria Revizuirii Siriene, tratatul erudit al lui Westcott ┼či Hort au r─âmas f─âr─â o temelie. Cu toate acestea, erudi┼úii ├«nc─â refuzau s─â recunoasc─â m├óna providen┼úial─â a lui Dumnezeu ├«n r─âsp├óndirea Textului Primit. F─âr─â s─â aib─â vreo explica┼úie potrivit─â a ├«ntreb─ârii de ce genul de text bizantin se g─âse┼čte din abunden┼ú─â ├«n manuscrisele grece┼čti din toat─â lumea, 58 majoritatea erudi┼úilor se aga┼ú─â ├«nc─â de cadrul criticii textuale ├«ntemeiat de Westcott ┼či Hort. Astfel, edi┼úiile cele mai populare de ast─âzi ale textului grecesc--Nestle-Aland ┼či UBS--variaz─â pu┼úin fa┼ú─â de textul lui Westcott ┼či Hort.

Cu toate acestea, nesiguran┼úa predomin─â deoarece din ce ├«n ce mai mul┼úi erudi┼úi recunosc sl─âbiciunea Textului Alexandrin ┼či erudi┼úia celor doi Westcott ┼či Hort 59 care a modelat at├ót de mult ┼čtiin┼úa criticii textuale. Pe vremea lui Westcott ┼či Hort, se credea c─â textul original al Noului Testament fusese practic reconstruit. Dar ast─âzi, mul┼úi erudi┼úi au ajuns la p─ârerea c─â aceasta este practic o sarcin─â imposibil─â. 60

├Än timp ce al┼úii disper─â, noi putem avea asigurarea c─â acela┼či text pe care biserica l-a folosit de-a lungul veacurilor mai reflect─â cu exactitate scrierile originale ale Noului Testament. Iar acel text este cunoscut ast─âzi sub numele de Textul Primit. Dac─â avem credin┼ú─â c─â Dumnezeu ┼×i-a p─âstrat Cuv├óntul ├«n biseric─â de-a lungul timpului, ajungem s─â accept─âm Textul Primit drept Noul Testament grecesc cel mai de ├«ncredere. Dar pentru cei care nu ┼čtiu limba greac─â, este nevoie de o traducere.

Dac─â v─â ve┼úi uita peste versiunile Bibliilor engleze la ├«ndem├ón─â, ve┼úi descoperi c─â singurele versiuni care folosesc Textul Primit ca baz─â pentru Noul Testament sunt acelea ale tradi┼úionalei King James.61 Cea mai important─â din aceste tradi┼úionale este Versiunea King James ├«ns─â┼či. A┼ča cum am v─âzut, de peste 300 de ani, Versiunea King James ┼či-a zidit ├«n credin┼ú─â cititorii, fiind o traducere clasic─â de folos pentru studiul doctrinei ┼či at├ót Vechiul c├ót ┼či Noul Testament se bazeaz─â pe genuri de texte care s-au p─âstrat providen┼úial de-a lungul anilor prin fidelitatea credincio┼čilor. Este adev─ârat, ea i se potrive┼čte cel mai bine descrierii biblice f─âcute de noi Cuv├óntului lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, asta nu las─â s─â se ├«n┼úeleag─â c─â Versiunea King James ar fi o traducere perfect─â. O sl─âbiciune a ei ar fi citirea ei.62 De┼či aceast─â dificultate a fost deseori exagerat─â de detractorii ei, este adev─ârat c─â engleza ei nu a fost modernizat─â din 1769, astfel c─â ea con┼úine arhaisme. Lucrul acesta nu este o problem─â pentru aceia care au crescut citind aceast─â versiune, dar limbajul ei s-ar putea s─â-i descurajeze pe al┼úii. Celor care se lupt─â cu engleza din KJV, li se recomand─â Noua Versiune King James (the New King James Version).63

Compar├ónd deficien┼úele textului grecesc 64 urm─ârit de majoritatea versiunilor moderne, sl─âbiciunile Versiunii King James 65 sunt foarte mici. Noul Testament din majoritatea versiunilor moderne se bazeaz─â pe un text egiptean respins de cre┼čtinism acum 1500 de ani. 66 ├Än timp ce recunoa┼čtem punctele bune ale versiunilor moderne ┼či le apreciem utilitatea pentru referin┼úe ┼či comentarii, 67 nu exist─â nici o alt─â Biblie pentru studiu ├«n englez─â mai de ├«ncredere dec├ót KJV. Traduc─âtorii Versiunii King James nu doar au produs o traducere englezeasc─â exact─â 68 a celui mai bun manuscris prin tradi┼úie, ci au ┼či redat m─âiestrit engleza ├«ntr-un stil literal potrivit demnit─â┼úii Sfintelor Scripturi. 69 De┼či editorii au sperat s─â-┼či m─âreasc─â profiturile public├ónd o versiune care s─â ├«nlocuiasc─â KJV, ea mai este ├«nc─â Biblia de cea mai mare ├«ncredere pentru majoritatea cre┼čtinilor de limb─â englez─â.

├Äntruc├ót ne afl─âm ├«n aceste ultime zile ale istoriei p─âm├óntului, credin┼úa noastr─â ├«n Cuv├óntul lui Dumnezeu trebuie s─â fie puternic─â. Trebuie s─â ne ├«ntoarcem la Scripturi cu ├«ncredere ca s─â fim c─âl─âuzi┼úi ┼či s─â ajungem ├«n stare s─â le ├«nf─â┼úi┼č─âm adev─ârul ei m├óntuitor ┼či altora cu claritate. ├Än timp ce alte versiuni ades transform─â adev─ârurile cele mai evidente ├«n idei ambigue, Versiunea King James le afirm─â cu putere. Nici o alt─â versiune nu vorbe┼čte mai conving─âtor de problemele ultimelor zile. Desigur c─â a existat un scop divin la lucru ├«n producerea ┼či p─âstrarea unei astfel de transcrieri autoritare a Sfintelor Scripturi. C├ónd studiem Cuv├óntul Sf├ónt, fie ca fiecare din noi s─â fie sigur cu privire la f─âg─âduin┼úa urm─âtoare "Cuv├óntul Dumnezeului nostru r─âm├óne ├«n veac" (Isaia 40:8). ┼×i fie ca s─â primim adev─ârurile lui minunate nu doar cu mintea, ci s─â le tr─âim activ ┼či practic ├«n via┼úa noastr─â de fiecare zi.

  1. "Bible Illiteracy Plagues Youth,"Group, (Noiembrie/ Decembrie, 1984), p. 27 a┼ča cum este citat ├«n Ted Letis, "An Open Letter to the International Bible Society and the Zondervan Corporation," (Aprilie 29, 1985).
  2. The New Testament Student and Bible Translation (Phillipsburg: Presbyterian and Reformed Publishing Company, 1978), p. 155 a┼ča cum este citat ├«n Letis, "An Open Letter."
  3. "The Revision of the New Testament," Dublin Review, VI (Iulie-Octombrie, 1881), p. 144.
  4. Don F. Neufeld, "Supernatural or Human Beings?" Review and Herald (Februarie 10, 1977), p. 14.
  5. Gerhard F. Hasel, Understanding the Living Word of God -- Înţelegând Cuvântul cel Viu al lui Dumnezeu (Mountain View, Calif.: Pacific Press Pub. Assoc., 1980), p. 104.
  6. JB ┼či NIV se consider─â de asemenea traduceri formale dar se accept─â drept mai libere, mai pu┼úin literale. (vezi Hasel, p. 104-105).
  7. Wilber N. Pickering, The Identity of the New Testament Text (Nashville: Thomas Nelson Pub., 1980), p.16. 8. Textul masoretic este recunoscut ca genul de text ebraic p─âstrat ┼či transmis cu cea mai mare aten┼úie. (vezi Hasel, p. 92-93).
  8. Cunoscut de asemenea drept Textus Receptus, Textul Tradi┼úional, Vulgata greac─â, Textul Eclesiastic, Textul sirian, Textul Koine (Obi┼čnuit) ┼či ades folosit sinonim cu Textul Majorit─â┼úii.
  9. M─â folosesc de termenul Text Critic ca s─â m─â refer la majoritatea textelor grece┼čti produse ├«n ultimii ani. Aceste texte ├«n mare se deosebesc de felul cum sun─â Textul Primit.
  10. Sakae Kubo ┼či Walter Specht, Which Version Today? (Washington, D.C.), p. 8.
  11. Pickering, p. 16.
  12. Bruce M. Metzger, The Text of the New Testament, 2nd ed. (Oxford: Oxford University Press, 1968), p. 47.
  13. Metzger, p.42-43.
  14. Ira Maurice Price, The Ancestry of Our English Bible, 12th ed. (New York: Harper and Brothers, 1940), p. 150.
  15. Ibid.
  16. Frederick Kenyon, Our Bible and the Ancient Manuscripts -- Biblia noastr─â ┼či manuscrisele antice (New York: Harper & Brothers, 1958), p. 202.
  17. Herman C. Hoskier, Codex B and Its Allies (2 vols.; London: Bernard Quaritch, 1914), II, p. vi.
  18. John Burgon, The Revision Revised (London: John Murray, 1883), p. 12.
  19. F.H.A. Scrivener, A Plain Introduction to the Criticism of the New Testament -- O introducere simpl─â la critica Noului Testament, 4th ed. (2 vols.; London: George Bell and Sons), II, p. 120. De asemenea Kenyon, Handbook to the Textual Criticism of the New Testament -- Manual de critic─â textual─â a Noului Testament (2nd ed.; Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans Pub. Co., 1951), p. 308 declar─â c─â Vaticanus este "desfigurat─â de multe gafe de transcriere."
  20. F. C. Cook, The Revised Version of the First Three Gospels -- Versiunea revizuit─â a primelor trei evanghelii (London: John Murray, 1881), p. 172. De asemenea, Burgon, p.13.
  21. George Salmon, Some Thoughts on the Textual Criticism of the New Testament -- C├óteva g├ónduri cu privire la critica textual─â a Noului Testament (London: John Murray, 1897), p. 52, 155. De asemenea, Ernest C. Colwell, Studies in Methodology in Textual Criticism of the New Testament -- Studii de metodologie a criticii textuale a Noului Testament, Vol. IX (Grand Rapids: Wm. B. Eerdmans, 1969), p. 54 declar─â c─â "Genul de text Beta (textul 'neutru' al lui Hort) este un text 'fabricat' probabil de origine alexandrin─â, produs ├«n parte printr-o selec┼úie a "manuscriselor relativ vechi ┼či bune," dar mai important de c─âtre dib─âcia filologic─â ┼či editorial─â a alexandrinilor."
  22. Pickering, p. 111.
  23. Kenneth Scott Latourette, A History of Christianity -- O istorie a cre┼čtinismului (New York: Harper & Row, 1975), p. 147-152.
  24. Ibid., p. 152-158.
  25. Cook, p. 244.
  26. T. C. Skeat de la British Museum a sugerat c─â Vaticanus a reprezentat o copie "respins─â" dintre cele cincizeci de copii. ( vezi Metzger, p. 47-48.)
  27. Cook, p. 164.
  28. Cook, p. 161-162, 170.
  29. Edward Hills, ├«n The King James Version Defended -- Versiunea King James ap─ârat─â, 4th ed. *Des Moines: The Christian Research Press, 1984), p. 134 scrie: "Egiptul ├«n timpul secolelor primilor cre┼čtini era o ┼úar─â ├«n care abundau ereziile. A┼ča c─â, cum au ar─âtat Bauer (1934) ┼či Van Unnik (1958), s-ar p─ârea c─â mai t├órziu cre┼čtinilor egipteni le-ar fi fost ru┼čine de trecutul eretic al patriei lor ┼či ar fi tras un v─âl de t─âcere peste el. Asta s-ar p─ârea de ce se cunoa┼čte at├ót de pu┼úin despre istoria primilor cre┼čtini egipteni." Hills mai sugereaz─â c─â influen┼úele gnostice ┼či docetiste explic─â multe din versetele care sun─â altfel ├«n Textul Alexandrin. (vezi p. 136-138, 143).
  30. Hoskier, p. 9.
  31. Benjamin G. Wilkinson, Our Authoriyed Bible Vindicated -- Biblia noastr─â autorizat─â revendicat─â (Washington, D. C., 1930), p. 19-22.
  32. Dr. Warfields Collection of Opinions and Reviews -- Colec┼úia de p─âreri ┼či reviste a Dr. Warfield, Vol. II, p. 21 a┼ča cum este citat ├«n Wilkinson, p. 229.
  33. Pickering, p. 116.
  34. Pickering, p. 142.
  35. Pickering, p. 119.
  36. Hills, p. 172-175, 186-188. (Predominating in the Syriac Peshitta and Gothic).
  37. Colwell, p. 48-49. De asemenea Gunther Zuntz, "The Byzantine Text in New Testament Criticism -- Textul bizantin în cadrul criticii Noului Testament", The Journal of Theological Studies, XLII (1942), p. 55.
  38. John Burgon, The Traditional Text of the Holy Gospels Vindicated and Established -- Textul tradi┼úional al sfintelor evanghelii ├«ndrept─â┼úit ┼či restabilit, completat de Edward Miller (London: George Bell and Sons, 1896), pp. ix-x citeaz─â cercetarea pe care a f─âcut-o Miller cu privire la veridicitatea citatelor patristice. (vezi ┼či Pickering, p. 65-76 pentru aceast─â discu┼úie).
  39. H. Sturz, The Byzantine Text-type and New Testament Textual Criticism (Nashville: Thomas Nelson Pub., 1984), pp. 53-131.
  40. Wilkinson, pp. 24-40.
  41. The Italic Version. (vezi Wilkinson, p. 35).
  42. Hills, p. 196.
  43. Wilkinson, p. 53.
  44. Wilkinson, p. 40.
  45. Ibid.
  46. Kenyon, Our Bible -- Biblia noastr─â, p. 307.
  47. "Hort ┼či-a organizat ├«ntreaga argumenta┼úie pentru a desfiin┼úa Textus Receptus. Pe c├ónd era student la Cambridge, ├«n v├órst─â de dou─âzeci ┼či trei de ani, Hort a indicat clar ├«ntr-o scrisoare identitatea execrabilului: 'N-aveam nici o idee p├ón─â ├«n ultimile c├óteva s─âpt─âm├óni despre importan┼úa textelor, deoarece citisem at├ót de pu┼úin din Testamentul grecesc ┼či m─â t├ór├óiam cu Textus Receptus cel execrabil. ... G├ónde┼čte-te la acel nenorocit de Textus Receptus care se bazeaz─â pe manuscrise t├órzii; este o binecuv├óntare c─â exist─â unele at├ót de vechi. ...' (Decembrie 29 ┼či 30, 1851)" Colwell, p. 158 citeaz─â scrisoarea lui Hort publicat─â ├«n Arthur Fenton Hort, Life and Letters of Fenton John Anthony Hort, I (London and New York, 1896), p. 211.
  48. H.F.D. Sparks, On Translations of the Bible -- Despre traducerile Bibliei (London: The Athlone press, 1973), p. 7.
  49. Edmund Beckett, Should the Revised New Testament be Authorised?Ar trebui autorizat Noul Testament revizuit? (London: John Murray, 1881), p. 37.
  50. Metzger, p. 135.
  51. Luther Weigle, The English New Testament (New York & Nashville: Abingdon-Cokesbury Press, 1949), p. 96. De asemenea Burgon, The Revision Revised--Revizuirea revizuit─â, p. 24.
  52. Kenyon, Our Bible, p. 204.
  53. Colwell, p. 106.
  54. Metzger, p. 201.
  55. Pickering, p. 129, Kirsopp Lake, R. P. Blake ┼či Silva New, "The Caesarean Text of the Gospel of Mark" -- "Textul de pe vremea lui Caesar al evangheliei dup─â Marcu", Harvard Theological Review, Vol. 21(1928), p. 347-349 sugereaz─â c─â scribii "de obicei ├«┼či distrugeau exemplarele dup─â ce copiau c─âr┼úile sfinte."
  56. Kenyon, Our Bible, p. 173. Colwell la pagina 106 aminte┼čte c─â "Kirsopp Lake descria munca lui Hort ca un e┼čec, de┼či unul glorios."
  57. Pickering, p.97.
  58. Pickering, p. 31-97.
  59. Incluz├óndu-i ┼či pe erudi┼úi ca Rendel Harris, Conybeare, Kirsopp Lake, G. Zuntz, H. Greeven, R. M. Grant, K. W. Clark, Frederick Kenyon ┼či K. Aland a┼ča cum se citeaz─â ├«n Hills, p. 66-67.
  60. Include KJV, NKJV ;i KJVII. Ultima din nefericire nu mai este disponibil─â.
  61. Asta nu vrea s─â sugereze c─â traducerile ar trebui scrise ├«n limba vorbit─â. Contrar p─ârerii sus┼úinute de toat─â lumea, Noul Testament nu s-a scris ├«n dialectul necultivat al pie┼úii. (vezi Nigel Turner, Christian Words , p. xiii). ┼×i nici originalul KJV nu s-a scris ├«n engleza contemporan─â a acelui timp. (vezi Hills, p. 218-219).
  62. Versiunea NKJV este un excelent compliment pentru versiunea King James.
  63. Textul grecesc este de importan┼ú─â primordial─â c├ónd alegem o versiune a Bibliei. Vezi Kubo ┼či Specht, Which Version Today?, p. 8. Alex Roberts scrie ┼či el: "Este de o importan┼ú─â aproape vital─â s─â fii sigur c─â po┼úi avea ├«ncredere ├«n text. ... F─âr─â asta toate celelalte probabil c─â sunt f─âr─â valoare." Alex Roberts,Companion to the Revised Version of the English New Testament (London and New York: Cassell, Petter, Galpin & Co., 1881), p. 34.
  64. De mai mic─â importan┼ú─â dec├ót u┼čurin┼ú─â de a citi sunt c├óteva locuri unde KJV ar fi putut fi mai literal─â ├«ntr-o traducere consecvent─â a timpurilor verbului ┼či a articolelor.
  65. Pickering, p. 136. De asemenea Hoskier, p. 9.
  66. Exist─â locuri unde versiunile moderne traduc mai clar ┼či ├«n unele cazuri, mai exact aceea┼či greac─â ce se g─âse┼čte ├«n Textul Primit. (Versiunea NASB este de mare ajutor gra┼úie modului consecvent literar de traducere. Vezi Kubo ┼či Specht, So Many Versions? , p. 338.)
  67. "Making the King James Version Even Better," Adventist Review, July 5, 1979, p. 13 declar─â despre Dr. Arthur Farstad, redactorul Noului Testament al NKJV: "El a recunoscut c─â a fost influen┼úat de studiile de la felurite seminarii ├«n direc┼úia accept─ârii punctului de vedere c─â KJV ar con┼úine nenum─ârate inexactit─â┼úi de traducere. Acum, ┼či-a schimbat convingerea, ajung├ónd la concluzia c─â primii traduc─âtorii ai KJV au lucrat cu o exactitate extrem─â, aleg├ónd op┼úiuni valide din textul grecesc." [Sublinirea autorului]. De asemenea John Skilton a scris "[Versiunea American -- A.V.] este o traducere finalizat─â cu con┼čtiinciozitate. ├Än timp ce nu este o redare literal─â, cuv├ónt cu cuv├ónt, care ar fi lipsit─â de sensibilitate limbii ┼či stilului limbii engleze, este fidel─â textului ┼či reu┼če┼čete remarcabil s─â transmit─â sensul acelui text ├«ntr-o englez─â bun─â." John H. Skilton, "The King James Version Today," ├«n John H. Skilton, ed., The Law and the Prophets (Presbyterian and Reformed Publishing Company, p. 1974), p. 104 a┼ča cum este citat ├«n Letis, "Hugh Broughton Redivivus,"The Majority Text: Essays and Reviews in the Continuing Debate.

    Nu s-au mai ├«nregistrat progrese semnificative ├«n ├«n┼úelegerea limbii grece┼čti biblice de c├ónd s-a tradus KJV. Descoperirea papirusurilor lume┼čti nu s-a dovedit a fi at├ót de benefic─â studiului cuvintelor cre┼čtine a┼ča cum s-a sperat.(vezi Turner, p. xii-xiii). ┼×i Cadbury comenta: "Ar fi o gre┼čeal─â s─â exager─âm ├«ntinderea p├ón─â la care ar putea fi amintite ├«n traducere astfel de judec─â┼úi revizuite. ... O mai bun─â cunoa┼čtere a originalului ades nu este dec├ót doar o problem─â de slabe nuan┼úe ... ├«nc├ót s─â necesite o redare englez─â ├«n locul alteia." Henry J. Cadbury, "The Vocabulary and Grammar of the New Testament Greek," ├«n An Introduction to the Revised Standard Version of the New Testament (The International Council of Religious Education, 1967), p. 105 a┼ča cum este citat ├«n Letis, The Majority Text.

  68. Skilton, p. 107 a┼ča cum este citat ├«n Letis, The Majority Text declar─â "Versiunea Autorizat─â are un sim┼ú remarcabil al potrivirii, fericirii ┼či expresivitate de mare efect. Avea instinctul ┼či sim┼úul unui geniu pentru muzic─â ┼či ritm. Putea s─â descopere cuv├óntul sau expresia 'inevitabil─â' pentru un context dat. Stilul ei reflecta admirabil demnitatea, maiestatea ┼či sublimul originalului."

Free Bible School

Bible School
Enroll in our Free Online Bible School Today!
Start your first lesson now!


Bible Search



Christian Hymns



Freebie!

Ultimate Resource
Request your free book, Ultimate Resource, today and learn how to study the Bible
Get It Now!


Back To Top